Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
Consideraţii despre trecerea instituţiilor juridice din Sălajsub administraţie românească în anul 1919 area conducerii judecătoriei şi cere angajaţilor depunerea jurământului de credinţă. Dintr-o altă sursă, o copie a procesului-verbal încheiat la Judecătoria Crasna în 26 mai 1919 cu ocazia şedinţei la care au fost prezenţi angajaţii instituţiei, aflăm că, în baza ordinului verbal emis de prefectul judeţului, toţi funcţionarii sunt chemaţi să depună jurământul de credinţă. Se atrage atenţia celor prezenţi că au deplină libertate de a decide dacă doresc sau nu depunerea jurământului. Toţi cei prezenţi au declarat că nu refuză categoric depunerea jurământului dar nici n-o pot face cu conştiinţa împăcată, susţin cele declarate de preşedinte şi ar prefera să aştepte finalizarea tratatului de pace. De asemenea, sunt dispuşi să-şi exercite atribuţiile mai departe cu conştiinciozitate, dar fără depunerea jurământului. La apelul lui Barbolovici Virgil, fostul judecător şef Gyöngyösy Lajos, raporta la 26 mai 1919, că i s-a solicitat să depună jurământul de credinţă, însă declară că a fost numit de către guvernul Ungariei şi de ministrul Justiţiei maghiare şi nu a fost destituit de către aceasta, drept urmare nu poate executa alte ordine. Nefiind eliberat de sub jurământ, nu poate depune un alt jurământ de credinţă, însă îşi poate exercita atribuţiile mai departe cu loialitate, dar fără depunerea jurământului. Referitor la chestiunea depunerii jurământului de fidelitate de către avocaţi, dintr-un raport datat în 3 iunie 1919 al domnului Dr. loan Ember, conducătorul Judecătoriei de ocol din Cehu Silvaniei, adresat prefectului judeţului Sălaj aflăm că aceştia au fost provocaţi şi dintre ei numai Dr. Mihai Pop a depus jurământul81. Dr. Szász Antal, Dr. Kertész Samu, Dr. Gazda Sándor şi Dr. László Sándor „nu s-au declarat în merit” şi printr-o rogare separată, au cerut amânare82. La această solicitare în 11 iunie 1919 prefectul reînapoia cererea domnilor avocaţi din Cehul Silvaniei, iar conducătorului judecătoriei îi cerea să-i provoace încă o dată să depună jurământul făcându-i atenţi la urmările denegărei83. De asemenea, în 12 iunie 1919 prefectul judeţului Sălaj, aducea la cunoştinţa Judecătoriei de ocol din Zalău că: „Consiliul Dirigent cu ordonanţa nr. 121/1919 (vezi Gazeta Oficială nr. 11 şi 15) a ordonat provocarea avocaţilor la depunerea jurământului de fidelitate, dându-vă procedura aceasta competinţei Dvoastre”84 şi le cerea să procedeze în sensul ordonanţei suscitate. La 3 septembrie 1919, secretarul general al Resortului de Justiţie, dr. Alexandru Marta, comunica preşedinţilor de tribunale şi prefecţilor următoarele: „Mi s-a adus la cunoştinţă, că în contra tuturor dispoziţiunilor luate până acum, diferite autorităţi judiciare şi îndeosebi notarii publici folosesc şi acum sigile cu inscripţii, ca: „Magyar néptársaság, állami közjegyző, Szatmárnémeti etc”. Ordonez prin urmare din nou că folosirea sigilelor ungureşti cu orice referire la statul ungar să fie sistate [...]”85. Cu executarea şi supravegherea îndepliniri acestui ordin încredinţa pe preşedinţii tribunalelor şi prefecţii judeţelor în circumscripţia lor. Acestea sunt doar câteva din documentele depistate de noi, ce se păstrează în fondurile şi colecţiile arhivistice de la Arhivele Naţionale din Zalău, referitoare la trecerea instituţiilor juridice din Sălaj sub administraţie românească şi care surprind momentele dificile din aceea perioadă dar şi contribuţia avocaţilor din Sălaj la procesul amplu de integrare a acestui domeniu de activitate în structurile României Mari. 81 S.J.A.N. Sălaj, fond Prefectura judeţului Sălaj, Prefect - administrativ, dosar II -296/1919, f.l. 82 Ibidem. 83 Ibidem, (.2. 84 Idem, dosar 11-309/1919, f.l. 85 Idem, dosar II -1593/1919, f. 1. 156 Judecătoria de ocol Crasnam