Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Mihaela Sălceanu, Norbert Lőrincz: 50 de ani de la reorganizarea teritorială a judeţuui Satu Mare
fiind menite să facă propagandă. Diferenţa între ziare şi articolele acestora era de multe ori neglijabilă, iar ziarele locale maghiare de multe ori erau traduceri în oglindă a ziarelor româneşti. Totodată, este de menţionat că în anul 1968 s-au alocat fonduri cu 8.00.000 lei mai mult decât în anul 1967 pentru construirea de apartamente, s-au alocat fonduri pentru efectuarea lucrărilor de alimentare cu apă a oraşului, (reţeaua de distribuire a apei potabile pentru populaţie avea o lungime de 60,7 km, alimentarea fiind asigurată prin captare proprie de la adâncime, prin puţuri forate), pentru canalizare (realizată de o reţea în lungime de 46 km) salubritate, modernizarea reţelei stradale, lungimea străzilor la sfârşitul anului 1970 fiind de 158 km, din care 53 km modernizate, se alocă sumele necesare pentru o reţea de distribuire a gazelor, care însuma 24 km. Transportul urban de călători era asigurat prin 52 de autobuze şi 20 autotaximetre, şi deservea zona oraşului dar şi a localităţilor Dorolţ, Vetiş, Lazuri, Mărtineşti, Decebal20. Bineînţeles, nu vor lipsi nici obiectivele de agrement care să satisfacă dezideratul petrecerii cât mai plăcute a timpului liber. S-a avut în vedre un complex sportiv, spaţii de joacă pentru copii, amenajarea unor locuri de agrement în Pădurea Mare şi Pădurea Noroieni. Ca un efect major al legii, după cum remarcau autorii Monografiei judeţului Satu Mare, apărută în anul 1980 „Trăsătura definitorie a dezvoltării în perspectivă a localităţilor urbane şi rurale ale judeţului Satu Mare o constituie creşterea oraşelor existente, însoţită de transformarea în centre urbane a altor localităţi rurale ... în acelaşi timp se vor amplifica transformările pe care le cunosc localităţile rurale, atât în sfera muncii cât şi în cea a condiţiilor de viaţă21”. în concluzie, putem spune că reorganizarea teritorială şi administrativă din 1968 a avut efecte pozitive asupra evoluţiei economice a întregii ţări. Anul 1968 marca ruptura României faţă de administraţia de tip sovietic implementată din anul 1948. Tot anul reîmpărţirii teritoriale a marcat şi perioada cea mai ostilă în relaţiile româno-sovietice din perioada Războiului Rece datorită faptului că începând cu anii 60 mai ales din 1964 România treptat devenise un obstacol în Blocul Estic pentru Moscova, iar revoluţia de la Praga, şi intervenţia sovietică de acolo a arătat lumii că aceste suspiciuni de tensiune diplomatică între cele două părţi sunt reale, România nefiind invitată să intervină în nimicirea revoluţiei din Praga, respectiv discursul rostit de Nicolae Ceauşescu care a condamnat politica lui Brejnev de intervenţie şi suveranitate limitată exersată asupra ţărilor din blocul socialist. Este de remarcat şi faptul că odată cu această nouă administrare teritorială dispare şi Regiunea Mureş - Autonomă Maghiară şi vor renaşte judeţe dispărute din administraţia teritorială interbelică, precum Sălajul. Aşadar, ca o concluzie finală, putem remarca că această mişcare politică de a reforma harta administrativă a ţării şi-a pus amprenta pe evoluţia istorică a României. Mihaela Sălceanu, Norbert Lőrincz Mihaela Sălceanu Muzeul Judeţean Satu Mare, Satu Mare, RO ela_1975@yahoo. corn Lőrincz Norbert Muzeul Judeţean Satu Mare Satu Mare, RO lorinczn9@gmail.com “Ferdinand Nagy, loan Ienciu, Dumitru Mihalache, loan Nichita, Localităţile judeţului Satu Mare, 1971, p. 21. 21 Vasile Savinescu, Doru Radosav, Satu Mare Monografie, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980, p. 99 287
