Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Mihaela Sălceanu, Norbert Lőrincz: 50 de ani de la reorganizarea teritorială a judeţuui Satu Mare
Judeţul Satu Mare dispune de o vastă reţea de unităţi social-culturale cuprinzând 316 şcoli de cultură generală, 22 licee şi şcoli profesionale, 11 spitale, cinematografe, case de cultură, cluburi, cămine culturale. Consultarea largă a organizaţiei judeţene de partid, a deputaţilor, a tuturor locuitorilor judeţului nostru, faptul că în acţiunea de delimitare administrativ-teritorială a localităţilor s-a pornit de la situaţia demografică, economică, social-culturală, aşezarea geografică, principalele artere de comunicaţie, de la perspectivele şi posibilităţile de dezvoltare ale aşezărilor rurale şi urbane din judeţul Satu Mare, au făcut ca propunerile supuse dezbaterii publice să întrunească adeziunea şi aprobarea oamenilor muncii din judeţul nostru. Pe baza analizei fiecărei propuneri cu privire la delimitarea administrativ-teritorială a localităţilor, Plenara comună a Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean provizoriu a dezbătut şi aprobat propunerile Comisiei judeţene de partid şi de stat, le-a înaintat Consiliului de Miniştri, care prin Hotărârea Nr. 1135 din 27 mai 1968, le-a definitivat şi probat după cum urmează: Municipiul Satu Mare, oraşele Cărei şi Negreşti, precum şi oraşul Tăşnad, nou înfiinţat, şi toate comunele, aşa cum sunt ele în prezent, delimitate, constituie unităţi administrativteritoriale, viabile, cu perspective de dezvoltare multilaterală9”. Noua delimitare a judeţului Satu Mare cuprindea 56 de comune, din care una suburbană, în locul celor 81 de comune existente anterior, iar media populaţiei pe comună a crescut de la 3.232 de locuitori la 4.69410 *. Sătmărelul era înglobat în Municipiul Satu Mare datorită faptului că peste 40% din populaţia activă a comunei era angajată în întreprinderile şi instituţiile municipiului. în urma reorganizării teritoriale localitatea Tăşnad trece în rândul oraşelor. Satele Blaja, Cean şi Valea Morii vor intra în componenţa oraşului Tăşnad. Numărul salariaţilor din Tăşnad a ajuns la peste 2000. Localitatea avea 41 de unităţi comerciale, o puternică bază materială a învăţământului, culturii şi ocrotirii sănătăţii, uzină electrică proprie. Ţinându-se seama de legăturile strânse existente între oraşul Tăşnad şi localităţile învecinate, s-a propus iniţial ca satele Cig, Raţiu şi Sărăuad, să se constituie într-o comună suburbană, cu organ de conducere administrativ propriu, subordonat consiliului popular orăşenesc Tăşnad. Denumirea comunei suburbane trebuia să fie Sărăuad, iar reşedinţa acesteia în satul Sărăuad. La delimitarea celorlalte comune şi desemnarea reşedinţelor s-a avut în vedere puterea economică şi industrială a comunelor, dar şi aşezarea, pentru a înlesni legăturile cu toate localităţile care intrau în componenţa comunei. S-a propus schimbarea denumirii unor localităţi după cum urmează: oraşul Negreşti să fie denumit Negreşti-Oaş, comuna Călineşti să fie denumită Călineşti-Oaş, comuna Homorodu de Mijloc să fie denumită Homoroade, comuna Moftinu Mic să fi denumită Moffin. S-a propus contopirea următoarelor sate: Iojib-Vii şi Iojibeni cu satul Medieş-Vii; Româneştii Noi cu localitatea Medieşu Aurit; Huta Chegii cu localitatea Săcăşeni, Novăceni cu localitatea Baba Novac; Agrişu Nou cu localitatea Micula11. Spre deosebire de propunerile iniţiale, judeţul a rămas cu 55 de comune în loc de 54. Localităţile din jurul Tăşnadului nu au mai format o comună suburbană ci au fost alipite pur şi simplu oraşului. în schimb Cáréiul a luat în administrare comuna suburbană Căpleni, formată din satele Căpleni şi Cămin, care mai târziu au devenit comune de sine stătătoare. O altă schimbare s-a făcut în componenţa comunei Cărăşeu, care iniţial a cuprins satele Apateu, Cărăşeu, Corod, Culciu Mare, Culciu Mic, Lipău, Valea Vinului. Din această mare comună s-au 9 Ibidem, anul I (VIII), nr. 85 (824), din 29 mai 1968, pp 1-2. 10 Mihai Fătu, „Sătmărenii in lupta pentru socialism, 1944-1974”, Ed. Comitetul Judeţean Satu Mare al PCR, Satu Mare, 1974, pag. 231. "„Cronica Sătmăreană”, anul I (VII), nr. 49 (78), din 16 aprilie 1968, p. 2 Mihaela Sălceanu, Norbert Lőrincz 283
