Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)

Constantin Ungureanu: Unirea Basarabiei şi Bucvovinei cu România

Romania was officially recognized.

Keywords: Bessarabia, Bukovina, Country Council, Board of Directors, Moldovan Democratic Republic, Romanian National Council, Government of Bukovina, General Congress of Bukovina, Kingdom of Romania

Bucovina şi Basarabia, teritorii din vechea Ţară a Moldovei, au fost anexate în 1775, respectiv 1812, de imperiile vecine, Austria şi Rusia. După 144 de ani de stăpânire habsburgică în Bucovina, respectiv 106 ani de stăpânire rusească în Basarabia, situaţia social-economică, etno-demografică, politică, culturală, educaţională se deosebea semnificativ în cele două provincii istorice. Diferită a fost soarta acestor teritorii şi în timpul Primului Război Mondial, când Monarhia Austro-Ungară şi Imperiul Rus s-au aflat în tabăra Puterilor beligerante, lupte grele desfăşurându-se chiar la hotarul Bucovinei cu Basarabia. De asemenea, contextul intern şi extern al unirii Basarabiei şi Bucovinei cu România a fost diferit, asemănările şi deosebirile acestui eveniment istoric fiind remarcate în acest studiu.

Bucovina în ajunul războiului

La începutul secolului al XX-lea Bucovina devenise o provincie multietnică şi multiconfesională, în care nici o etnie nu constituia o majoritate absolută. Potrivit recensămintelor oficiale austriece din anii 1880-1910, realizate după criteriul limbii de conversaţie a populaţiei, românii bucovineni chiar erau devansaţi de ucraineni şi constituiau doar ceva mai mult de o treime din totalul populaţiei. Recensământul din 1910 a înregistrat 794.945 de locuitori în Bucovina, inclusiv 305.222 (38,4%) vorbitori de ucraineană, 273.216 (34,4%) de română, 168.779 (21,2%) de germană (inclusiv cca. 95 mii evrei), 36.217 (4,5%) polonezi, 10.389 (1,3%) maghiari1. Patru districte din nord-vestul Bucovinei erau locuite în mare majoritate de ucraineni, precum şi de un număr mic de evrei şi polonezi. Districtele cu populaţie mixtă din partea centrală a Bucovinei (Cernăuţi-rural, Şiret şi Storojineţ) erau populate în majoritate de români şi ucraineni, dar şi de mulţi evrei, germani sau polonezi. în sudul Bucovinei, majoritatea populaţiei era românească1 2.

în 1910, în 10 oraşe şi 6 târguri din Bucovina locuiau 190.234 de persoane, inclusiv 47,7% vorbitori de germană, 22,9% români, 17,9% ucraineni, 11,1% polonezi. în capitala Bucovinei, din totalul de 85.458 de locuitori, 48,4% erau germani şi evrei, 17,8% ucraineni, 17,4% polonezi şi 15,7% români3. Cele mai urbanizate naţiuni erau evreii, polonii şi etnicii germani: 60,5% din evrei, 58,1% din poloni şi 41,9% din etnicii germani locuiau în oraşe şi târguri. La români şi ucraineni această pondere era de 16% şi respectiv 11,2%, iar 99,1% din maghiari şi 92,5% din lipoveni locuiau la sate4.

în Bucovina nu exista o distincţie clară între diferite confesiuni şi etnii. Astfel, ucrainenii, germanii, maghiarii, armenii aparţineau diferitor confesiuni, iar în acelaş timp principalele confesiuni ca ortodoxă, romano-catolică şi protestantă cuprindeau pe reprezentanţii mai multor etnii. în 1910, din totalul populaţiei Bucovinei, 68,4% erau ortodocşi, 12,8% mozaici, 12,3% romano-catolici, 3,4% greco-catolici, 2,5% luterani5. Localităţile urbane erau populate

Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România

1 Die Ergebnisse der Volkszählung vom 31 Dezember 1910 im Herzogthume Bukowina, în ’’Mitteilungen des statistischen Landesamtes des Herzogthums Bukowina”, voi. XVII, Czernowitz, 1913, p. 55.

2 Constantin Ungureanu, Populaţia Bucovinei în 1910 şi 1930. Evoluţii etno-demografice, în „In Honorem Alexandru Moşanu”, Cluj-Napoca 2012, p. 446.

3 Constantin Ungureanu, Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1774-1918). Aspecte etnodemografice şi confesionale, Ed. Civitas, Chişinău, 2003, p. 255.

4 Constantin Ungureanu, Populaţia Bucovinei în 1910 şi 1930..., p. 446.

5 Die Ergebnisse der Volkszählung vom 31 Dezember 1910 im Herzogthume Bukowina ..., pp. 54-55.

256