Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Virgiliu Z. Teodorescu: Odiseea monumentului din Satu Mare dedicat cinstirii memoriei luptătorului pentru Unirea cu ţara, Dr. Vasile Lucaciu
Simbolul cinstirii lui Vasile Lucaciu din Satu Mare a avut o existenţă tulburată, la fel ca a omului pe care îl înfăţişează. în zilele începutului de septembrie 1940 au fost momentele unui dur examen care în limita timpului avut la dispoziţie pentru administraţia românească s-a reuşit evacuarea salvatoare şi a componentelor acestui monument, noii stăpânitori având ca obiectiv major înlăturarea simbolurilor româneşti, predilect cele care evocau pe cei care se manifestaseră prin cele întreprinse ca apărători ai românilor, militanţi pentru realizarea obiectivului enunţat la Blaj la 1848. Refugiul l-a purtat iniţial pe plaiurile bănăţene ajungând pentru doi ani la Lugoj de unde a fost dus la Alba Iulia fiind depus* 21 în incinta cetăţii din Alba Iulia, pentru a primi o provizorie „depozitare” în zona malului şanţului cetăţii. Acolo ca student ai anilor „50” am văzut-o culcată pe sol aşteptând o soartă reparatorie a vitregului tratament. La scurt timp am aflat că iredentiştii au considerat că încă aveau de acţionat revanşard şi la orele nopţii un „comando” a procedat la prăvălirea statuii în şanţul cetăţii unde „spurcăciunile aruncate” urmau ca în scurt timp să o acopere pentru ca astfel mesajul ei să fie înlăturat. O ulterioară şi promptă intervenţie a condus la mutarea ei la Muzeul Unirii din Alba Iulia. A urmat însă actul salvator care a intervenit atunci când artistul sculptor Corneliu Medrea a donat statului întreaga sa colecţie de piese definitivate în materiale ce le conferea perenitatea, dar şi cele aflate numai în stadiul de turnare în gips. Aşa a fost constituit22 „Muzeul Corneliu Medrea” din str. General Budişteanu nr. 16. Atunci s-a procedat la o amplă acţiune recuperatoare, aducerea la Bucureşti şi depozitarea la sol în poziţie orizontală în curtea Muzeului „Corneliu Medrea”. A fost o prezenţă incitantă readucând în discuţii, iniţial discrete, ca după Declaraţia din 12 aprilie 1964 să fie luată o măsură parţial reparatorie care a readus în 1968 monumentul Vasile Lucaciu la Satu formându-se Axa Berlin- Roma. Peste o lună, la 25 noiembrie 1936, Germania şi Japonia au semnat, la Berlin, Pactul anticomintern, îndreptat împotriva U.R.S.S. La acesta a aderat si Italia, astfel s-a constituit Axa Berlin-Roma-Tokyo la 6 noiembrie 1937 ea a devenit o dură realitate declanşându-se urmările. Puterile Axei au fost statele care au luptat contra Aliaţilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cele trei puteri principale ale Axei , Germania Nazistă, Italia Fascistă, şi Japonia imperialistă, se numeau „Axa Roma-Berlin-Tokyo”. în perioada de apogeu, Puterile Axei controlau teritorii care dominau o mare parte a Europei, Asiei şi a Oceanului Pacific, însă cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu înfrângerea lor totală. Ca Aliaţii, apartenenţa la Axă era foarte dinamică şi mai multe state au intrat şi apoi au părăsit Axa. Pe lângă Germania, Italia şi Japonia au acţionat din diverse motive şi modalităţi de participare: România, Ungaria şi Finlanda. 21 Prezenţa ei la Alba Iulia a cunoscut o diversitate de jignitoare manifestări ale elementelor iredentiste. Astfel sunt consemnate de către cei care, la timpul respectiv, au fost martori oculari prezenţe în locuri neadecvate, iar atunci când întrebi de o fotografie care să imortalizeze prezenţa în forul public primeşti un răspuns incredibil: nu există. Soarta dificilă i-a fost nu în forul public ci în anii instaurării regimului oprimator al eliberatorilor ocupanţi în România şi a conducătorilor străini de neamul românesc. Astfel în anul 1948, statuia lui Vasile Lucaciu a fost înlăturată şi „aruncată” în curtea întreprinderii Comunale Alba Iulia (IGO) de unde a fost „transferată” în curtea Muzeului Naţional al Unirii unde a rămas acolo până în anul 1958. Soarta muzeului a fost vitregă. La momentul revendicărilor proprietăţilor, clădirea a fost revendicată de fosta monarhie şi ca atare pripeala „soluţionării” a condus nu la obţinerea unui alt spaţiu procedându-de la dispersarea lucrărilor la diverse alte muzee, procedeu generator de încălcarea unor prevederi ale legatarului, fiind prilej de „rătăcire” ca şi în cazul Muzeului Anastasie Simu ş.a. valori de patrimoniu. Aristide Ştefanescu, Ghidul muzeelor, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984, p. 94. 22 Soarta muzeului a fost vitregă. La momentul revendicărilor proprietăţilor, clădirea a fost revendicată de fosta monarhie şi ca atare pripeala „soluţionării” a condus nu la obţinerea unui alt spaţiu procedându-de la dispersarea lucrărilor la diverse alte muzee, procedeu generator de încălcarea unor prevederi ale legatarului, fiind prilej de „rătăcire” ca şi în cazul Muzeului Anastasie Simu ş.a. valori de patrimoniu. Aristide Ştefanescu, Ghidul muzeelor, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984, p. 94. Odiseea monumentului din Satu Mare dedicat cinstirii memoriei luptătorului... 250
