Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Radu Milian: Aspecte ale învăţămăntului românesc bihorean în contextul Marii Uniri
a avut aproximativ 350-500 de elevi, care au primit o educaţie religioasă. Elevii făceau parte din două asociaţii religioase. Elevii greco-catolici erau grupaţi în asociaţia Sf. Maria iar cei ortodocşi în asociaţia Sf. Pavel. Biblioteca liceului avea în perioada interbelică 15.000 volume, plus alte 6.500 de volume de literatură didactică. De asemenea, a fost dotat cu laboratoare moderne de ştiinţe fizice şi biologice37. Gimnaziul de băieţi Alexandru Roman. Este continuatorul Gimnaziului de băieţi. în anul 1928 este transformat în gimnaziu de tip B cu 6 clase, iar în anul 1932 în gimnaziu de tip A, cu 4 clase. Limba de predare era maghiara, până în anul 1921, când se trece la predarea în limba română38. Şcoala normală unită din Oradea. în perioada interbelică avea 10 profesori şi 3 institutori la şcoala de aplicaţie. în anul 1926 şi-a deschis un cinematograf, iar în anul 1930 şi-a înfiinţat o fanfară39. Elevii aveau de asemenea o orchestră simfonică. în anul 1934, cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de existenţă ai şcolii, a fost inaugurat noul sediu, unde astăzi funcţionează Liceul greco-catolic. în anul 1936 şcoala avea încadraţi 16 profesori şi 3 învăţători la şcoala se aplicaţie40. Gimnaziul izraelit ortodox din Oradea. în anul şcolar 1922-1923 limba de predare devine limba română41. După dictatul de la Viena şcoala este desfiinţată iar între anii 1943- 1944, localul şcolii de băieţi devine ghetou42. Şcoala îşi reia activitatea în octombrie 1945, împreună cu o grădiniţă de copii. începând cu anul şcolar 1948-1949, devine şcoală de stat, cu două cicluri43. Liceul de băieţi Emanuil Gojdu. în anul 1919, liceul real este preluat de statul român, în anul 1920 cele 4 clase reale ale liceului fuzionează cu liceul clasic-modern Emanuil Gojdu, înfiinţat în anul 1919 şi care funcţiona în localul şcolii greco-catolice de fete. în anul 1923 ia fiinţă secţia maghiară, care preia elevii de la liceul Premonstratens, ce fusese desfiinţat. în perioada interbelică, numărul liceenilor varia între 350-750 de elevi, dintre care în jur de 60% erau români, 30% maghiari şi 10% evrei44. Liceul a devenit una dintre cele mai prestigioase şcoli secundare orădene, fiind dotat de asemenea cu sală de gimnastică, de muzică, desen şi două biblioteci45. Şcoala greco-catolică de fete din Beiuş. în anul 1919, la insistenţele episcopului D. Radu, corpul profesoral este încadrat la stat şi plătit de la buget iar şcoala primeşte ajutor financiar. Gimnaziul este completat cu clasele superioare de liceu şi primeşte dreptul de a organiza examen de bacalaureat. Internatul liceului va fi administrat începând cu anul 1923 de către călugăriţele greco-catolice ale ordinului Notre - Dame de Sion, iar din anul 1929 de către cele din ordinul francez Asumptionist. întrucât şcoala primea şi fete ortodoxe, Societatea Femeilor Ortodoxe din Beiuş au înfiinţat un internat pentru elevele ortodoxe46. Pe lângă acestea, iau fiinţă, ca urmare a necesităţilor de educaţie, noi şcoli secundare şi superioare. Şcoala normală pentru fete Doamna Stanca din Oradea. A luat fiinţă în anul 1920, având şi internat. La reforma agrară a primit 45 de iugăre de pământ, lucrat în regie proprie, Aspecte ale învăţământului românesc bihorean în contextul Marii Uniri 37 Ibidem, p. 676. 38 Ibidem, p. 66. 39 Ibidem, pp. 70-71. 40 Istoria oraşului Oradea, Ed. Arca, 2008, p. 362. 41 Ibidem 1933-1934; 1937-1938. 42 Ibidem 1942-1943. 43 Matricole pe anii şcolari 1940-1946; 1947-1948. 44 Aurel Tripon, op. cit., pp. 76-80. 45Istoria oraşului Oradea, Ed. Arca, 2008, pp. 360-361. 46 Aurel Tripon, op. cit., pp. 73-74. 142
