Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Radu Milian: Aspecte ale învăţămăntului românesc bihorean în contextul Marii Uniri
Radu Milian orădene, care şi-a luat angajamentul de a-i ridica un sediu. Iniţial avea două secţii: lemnărie şi metalurgie. Până în anul 1919 nu au fost primiţi în şcoală decât doi români16. După preluarea de către statul român, şcoala se dezvoltă, apare o nouă secţie, de sculptură17. Organizează expoziţii cu produsele realizate de elevi la fiecare sfârşit de an. în anul 1929, cu prilejul expoziţiei camerei de agricultură, ţinută cu ocazia Congresului Internaţional de la Cluj, a obţinut medalia de aur. Şcoala a mai organizat şi cursuri de mânuitori de cazane şi fochişti pentru motoarele cu explozie, montaj şi dinam18. A mai existat, de asemenea, o şcoală de ucenici comerciali, administrată de camera de comerţ şi o şcoală de menaj. Elevii din alte localităţi puteau fi cazaţi la Căminul de Stat pentru Ucenici sau Căminul Evreiesc de Ucenici19. Academia regală din Oradea a fost înfiinţată la data de 1 ianuarie 1780, cu o facultate de filosofie la care s-a adăugat în anul 1788 cursul de drept. Numărul studenţilor a crescut treptat, de la 97 în anul 1780, la 299 în anul 1840. Numărul studenţilor greco-catolici şi ortodocşi a ajuns în unele perioade până la 40%. De exemplu, în anul 1900 existau 164 de studenţi, dintre care 124 de maghiari, 38 români, un german şi un slovac20. II. Şcoala românească din Bihor în anii 1918-1920 Marea Unire a însemnat printre altele şi posibilitatea dezvoltării învăţământului în limba română. începând cu anul 1918, se va introduce treptat limba română ca limbă principală de predare în toate şcolile de pe cuprinsul Bihorului. Mai întâi în şcolile susţinute de biserică, apoi şi în şcolile de stat, pe măsură ce acestea sunt reorganizate şi trec în administrarea statului român. în ceea ce priveşte învăţământul confesional, adaptarea acestuia la noile realităţi politice se face în baza unor circulare prin care preoţilor şi învăţătorilor li se aduc la cunoştiinţă deciziile politice şi cum trebuie să le pună în practică. Astfel, în data de 24 nov./7 dec. 1918, episcopul vicar Roman Ciorogariu trimite tuturor protopopilor de pe raza consistoriului orădean, circulara nr. 2454 Pres. 191821, TUTUROR PROTOPRESBITERILOR DIN DISTRICTUL CONSISTORULUI ORĂDAN. Episcopul face referire la circulara anterioară din data de 23 Oct./5 Nov., nr. 2530 Preş., prin care indica preoţilor şi învăţătorilor calea de urmat în noua situaţie politică de după terminarea războiului şi vine cu precizări, în contextul în care Marea Adunăre Naţională de la Alba Iulia, din 18 Nov./l Dec. 1918 decis unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească cu România. Devine astfel obligatoriu ca toţi românii trebuie să pună în practică deciziile Consiliului Dirigent; preoţii şi învăţătorii trebuie să organizeze cercuri de propagandă naţională; să ţină strâns legătura cu toţii fruntaşii naţionali, pentru a şti cum să se ferească de propaganda agitatorilor străini; să organizeze adunări naţionale în care să spună poporului că războiul a fost declanşat de imperialişti, împotriva popoarelor care acum şi-au recâştigat drepturile după principiile lui Wilson, apoi se va forma o alianţă a popoarelor pentru pace. în adunările poporale să se expună principiile democratice, votul universal, reforma agrară, buna înţelegere cu toate popoarele şi respectarea drepturilor celorlalţi, precum şi primejdia comunismului din Rusia, faptul că progresul în libertate se face doar prin învăţătură şi muncă. Un principiu foarte important era acela al introducerii limbii române ca limbă de predare în toare şcolile, iar unde sunt şi elevi maghiari să se folosească şi maghiara ca limbă auxiliară, pentru a nu împiedica progresul elevilor. Se specifica că în detaliile procesului de învă16 Ibidem, p. 64. 17 Istoria oraşului Oradea, Ed. Arca, 2008, p. 359. 18 Aurel Tripon, op. cit. p. 64. 19 Istoria oraşului Oradea, Ed. Arca, 2008, p. 359. 20 Ibidem, pp. 282-283. 21 Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Bihor, Protopopiatul ortodox Oradea, dos. 30/1918-1919, ff. 78-80. 139
