Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Augustin Leontin Gavra: Efortul militar al populaţici româneşti din plasa Cehu Silvaniei în timpul Marelui Război
Efortul militar al populaţiei româneşti din plasa Cehu Silvaniei în timpul Marelui Război în Regimentul 2 Care de Luptă, Regimentul 82 infanterie şi Regimentul 64 infanterie15. Tabel nr. 2. Situaţia statistică a eroilor români din eşantionul de 15 localităţi din plasa Cehu Silvaniei Notariatul Bicaz Notariatul Ulmeni Notariatul Ariniş Notariatul Lelei Total Procent plasă Procent comitat Total eroi 52 43 38 46 179 Eroi români 50 28 37 26 141 13,47%3,17% *Sursa: S.J.A.N. Sălaj, Fond Prefectura - Invalizi, Orfani şi Văduve de Război; Tabloul văduvelor, Secretariatul Arghihat, nr. inv. 110, ff. 2-4; Tabloul Orfanilor, Secretariatul cercual Şilimeghiu, nr. inv. 126, ff. 2-8; Tabloul orfanilor de război, Secretariatul cercual Leleiu, nr. inv. 122, ff. 2-10; Tabloul Orfanilor de război, Secretariatul cercual Bicaz, nr. inv. 123, ff. 3-10. în privinţa locului morţii pe front, lucrurile menţionate în aceste tabele sunt mai complexe. Cei mai mulţi soldaţi au murit pe frontul de est, „frontul rus” cum este mai des amintit de aceste documente. Astfel, pe întinderea mare a acestuia, în Galiţia, Bucovina sau Munţii Cârlibaba, sau jertfit din zona noastră în discuţie 60 de bărbaţi. Apoi, pe frontul italian, în Triest, Bolzano, Isonzo, s-au sacrificat alţi 43 de soldaţi. Pe frontul secundar din Serbia şi-au sacrificat viaţa alţi 11 soldaţi. în urma rănilor primite în timpul confruntărilor, în spitalele militare din Budapesta, Mişcolc, Dej, Arad, şi-au mai pierdut viaţa încă 16 combatanţi. De asemenea, au fost daţi dispăruţi în confruntările armate alţi 24 soldaţi, alţi 6 au murit în timp ce erau prizonieri în lagăre, iar alţi 9 în alte locuri decât cele menţionate până acum. După terminarea Marelui Război, ca urmare a rănilor primite, au decedat în localităţile de baştină alţi şapte ostaşi16. Tot acum, am cercetat şi anii în care aceştia şi-au sacrificat viaţa în timpul Primului Război Mondial, cât şi decesele survenite după încheierea acestuia, datorită rănilor sau bolilor dobândite atunci când a luptat pe front. Astfel, în 1914, pentru cele 15 comune din plasa Cehu Silvaniei, s-au jertfit 21 de combatanţi, cei mai mulţi în războiul împotriva Serbiei. în anul 1915, numărul eroilor creşte la 31, iar în anul 1916 la 37. Acest ultim an, înregistrează cele mai mari jertfe, pentru bărbaţii înrolaţi din plasa Cehu Silvaniei, ele datorându-se îndeosebi luptelor din Bucovina şi Galiţia. în 1917 se păstrează acelaşi număr ridicat al sacrificiilor umane prin moartea altor 35 de soldaţi, de această dată predominând cei de pe frontul italian. Ultimul an al confruntărilor militare, aşa cum este firesc, a „secerat” mai puţine vieţi (21), mai ales că soldaţii vor fi demobilizaţi în lunile octombrie şi noiembrie. Pe lângă aceste jertfe, în timpul războiului, au mai pierit din cele 4 notariate alţi 27 de oameni cărora nu li se menţionează anul decesului. Numărul decedaţilor datorat confruntărilor armate nu s-a terminat odată cu sfârşitul acestuia. Documentele studiate pentru această cercetare consemnează între anii 1919-1922, moartea a altor 7 bărbaţi, ca urmare a rănilor sau bolilor primite pe perioada înrolării în armata austro-ungară. Tabel nr. 3. Situaţia statistică a văduvelor şi orfanilor români din eşantionul de 15 localităţi din plasa Cehu Silvaniei Notariatul Bicaz Notariatul Ulmeni Notariatul Ariniş Notariatul Lelei Total Procent plasă Procent comitat Total văduve 45 38 39 46 168 Văduve românce 43 22 37 27 129 34,21%6,46% Total orfani 95 80 80 98 353 Orfani români 93 49 76 53 271 33,62%6,17% 15 Ibidem. 16 Ibidem. 120
