Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Augustin Leontin Gavra: Efortul militar al populaţici româneşti din plasa Cehu Silvaniei în timpul Marelui Război
destul de mult în raport cu populaţia provinciei2. în acest context, românii din Transilvania s-au înrolat în număr mare, participând cu speranţa că soarta lor se va ameliora la sfârşitul acestei conflagraţii mondiale. în studiul de faţă, voi încerca identificarea atitudini populaţiei şi a spiritului de sacrificiu din timpul conflagraţiei mondiale, intr-un cadru teritorial relativ restrâns - plasa Cehu Silvaniei din comitatul Sălaj. Pentru acest lucru, voi analiza în prima parte efortul militar al locuitorilor români pe întreaga unitate administrativă din comitatul Sălaj, iar în a doua parte, la nivelul mai restrâns, prin populaţia românească a patru notariate ce cuprindeau în total 15 comune. La acest ultim nivel, se va aprofunda şi mai mult efortul militar şi urmările asupra populaţiei civile, obligată în continuare la privaţiuni datorate invalidităţii sau lipsei „capului” de familie decedat pe front. Ne vom folosi pentru acest demers ştiinţific, în principal, de datele publicate de Paul Abrudan3 cu privire la participarea sălăjenilor la Primul Război Mondial, şi de informaţiile nepublicate, pentru cele 15 comune, păstrate în Fondul Prefectura - Invalizi, Orfani şi Văduve de Război al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Sălaj. Aşa cum am menţionat, în acest război, au fost mobilizaţi şi locuitorii plasei Cehu Silvaniei. Aceştia, conform recensământului din 1910 întocmit de autorităţile maghiare, numărau 48 de localităţi (10 în actualul judeţ Satu Mare, 12 în Sălaj şi 26 în Maramureş), cu o populaţie totală de 42.7674. Populaţia românească angrenată în acest conflict, pentru comitatul Sălaj, a cuprins 233 de localităţi din totalul de 242 şi avea o populaţie de 146.974 persoane. Soldaţii înrolaţi pe front au fost în număr de 24.989, din care 23645 în prima linie a frontului, iar 1344 pentru servicii auxiliare purtării războiului. Astfel, din plasa Cehu Silvaniei, una din cele şase plăşi ale comitatului, au fost mobilizaţi din cele 45 de localităţi componente, 5.325 de bărbaţi dintr-o populaţie totală de 28.391 persoane. Comparând numărul localităţilor din comitat şi plasa Cehu Silvaniei rezultă că acestea reprezintă 19% din totalul localităţilor cu populaţie românească ce au avut bărbaţi combatanţi pe front. De asemenea, analizând proporţia celor care au luat parte la mişcările impuse de război, rezultă că soldaţii de naţionalitate românească din plasa amintită au reprezentat 21% din totalul soldaţilor români din Sălajul istoric. Dintre aceştia, cei mai mulţi, 5.070 de soldaţi, au fost înrolaţi şi au participat la bătălii în prima linie a frontului şi doar 282 în partea secundară a acestuia sau pentru servicii auxiliare5. Tabel nr. 1. Eroi, invalizi, veterani, orfani şi văduvele de război în comitatul Sălaj şi plasa Cehu Silvaniei Efortul militar al populaţiei româneşti din plasa Cehu Silvaniei în timpul Marelui Război Comitatul/ plasa Soarta îndurată în timpul războiului în urma decedaţilor şi dispăruţilor au rămas Morţi în timpul războiului Morţi în temniţă, în pribegie în spital S-au reîntors acasă Dispăruţi Văduve Orfani Ca invalizi Răniţi, bolnavi dar în prezent sunt sănătoşi Deplin sănătoşi Sălaj 2227 522 1136 1693 17735 1697 1995 4386 Cehu 473 111 245 246 3827 462 377 806 Silvaniei 21,23%21,26% 21,56% 14,53% 21,57% 27,22% 18,89% 18,37% 2 loan Bolovan, Primul Război Mondial şi realităţile demografice din Transilvania. Familie, moralitate şi raporturi de gen, Ed. Şcoala Ardeleană, 2015, p. 18. 3 Paul Abrudan, Documente inedite privind participarea sălăjenilor la revoluţia din 1918 şi unirea Transilvaniei cu România, în „Acta Musei Porolissensis”, voi. V, Zalău, 1981, pp. 477-489. 4 loan Adam, loan Puşcaş, Izvoare de demografie istorică. Secolul al XlX-lea - 1914. Transilvania, voi. II, Bucureşti, 1987, p. 516. 5 Paul Abrudan, op. cit., pp. 477-489. 118
