Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Radu David: Adaptarea şcolilor surorilor vincentine din Satu Mare la sistemul românesc de învăţământ după 1918
Radu David şi pentru a beneficia de anumite drepturi, care se aplicau doar pentru secţia română: salarizarea profesorilor (care astfel era suportată de stat), dreptul de a înscrie eleve de orice confesiune şi de a susţine examenele de final de an în şcoală cu cadrele didactice proprii47. în 1929 directorul liceului se plângea că statul român nu îşi respectă propriile legi, deoarece, pe ultimii doi ani şcolari: 1927-1928 şi 1928-1929, nu se alocaseră fonduri pentru plata salariilor cadrelor didactice de la secţia română, iar dreptul de publicitate nu fusese încă acordat şcolii48. Acesta a fost acordat în cele din urmă în 1932, atât pentru secţia română, cât şi pentru secţia maghiară, astfel putându-se susţine examenele de admitere şi de final de an şcolar49. Plata personalului didactic din fondurile statului nu pare să se fi obţinut deoarece, în toate anuarele din deceniul IV al secolului trecut, se menţionează că fondul de salarii se asigura de către episcopie şi din taxele şcolare achitate de eleve50. Pe lângă şcoala normală şi liceu, în perioada interbelică, în complexul şcolar creat de ordinul Sf. Vincenţiu de Paul la Satu Mare au mai funcţionat Şcoala Primară Romano-Catolică de Fete, grădiniţa şi Şcoala de Croitorie. Toate acestea au păstrat predarea în limba maghiară, intervenţia autorităţilor române asupra acestora fiind minimă. De exemplu Şcoala Primară şi-a păstrat sistemul cu şase clase, clasa a VH-a fiind introdusă abia în anul şcolar 1935-193651. 2.3. Impactul procesului de românizare asupra elevelor şcolilor vincentine 2.3.1 Evoluţii şi involuţii numerice în cele ce urmează vom încerca să stabilim ce impact au avut schimbările de statut şi de legislaţie asupra numărului şi tipului sociologic de eleve înscrise la şcolile surorilor vincentine de la Satu Mare. în tabelul următor vom prezenta evoluţia/involuţia numerică a elevelor între 1900-194052. Este evidentă creşterea neaşteptată a efectivelor şcolii în timpul Primului Război Mondial. Această creştere este datorată numărului mare de eleve particulare, care alegeau Satu Mare probabil datorită depărtării de zona frontului şi a liniştii relative din regiune. Trebuie să precizăm că înainte de 1918 cele trei secţii ale şcolii normale atrăgeau eleve de la mari distanţe, din toate zonele Imperiului. Grădiniţa şi Şcoala Primară „adunau” eleve din municipiul Satu Mare 47 Anuarul Liceului de Fete Rom. Cat. din Satu Mare pe anul şcolar 1926-1927, publicat de dr. Ludovic Lőrincz directorul liceului, Tipografia Pallas, Satu Mare, 1928, p. 3 (în continuare Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1926-1927). 48 Anuarul Liceului de Fete Rom. Cat. din Satu Mare pe anul şcolar 1928-1929, publicat de dr. Ludovic Lőrincz directorul liceului, Tipografia „Patria”, Satu Mare, 1930, p. 10 (în continuare Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1928-1929). 49Popovics M. Antilla, op. cit., p. 22. 50 De văzut în acest sens Anuarul Liceului de Fete Rom. Cat. din Satu Mare pe anul şcolar 1932-1933, publicat de dr. Ludovic Lőrincz directorul liceului, Tipografia „Patria”, Satu Mare, 1934, p. 3 (în continuare Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1932-1933); Anuarul Liceului de Fete Rom. Cat. din Satu Mare pe anul şcolar 1935-1936, publicat de dr. Ludovic Lőrincz directorul liceului, Tipografia „Patria”, Satu Mare, 1937, p.5 (în continuare Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1935-1936)-, Anuarul Liceului de Fete Rom. Cat. din Satu Mare pe anul şcolar 1936-1937, publicat de dr. Ludovic Lőrincz directorul liceului, Tipografia „Patria”, Satu Mare, 1938, p. 3 (în continuare Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1936- 1937)-, Anuarul Liceului de Fete Rom. Cat. din Satu Marepe anul şcolar 1937-1938, publicat de dr. Ludovic Lőrincz directorul liceului, Tipografia „Patria”, Satu Mare, 1939, p.3 (în continuare Anuarul Liceului Romano-Catolic de Fete: 1937-1938). 51 Conform Legii pentru învăţământul primar al Statului din 1924, învăţământul primar era de şapte clase 52 Date calculate pe baza înscrisurilor din registrele matricole, iar în cazul Şcolii Normale Romano- Catolice de învăţătoare, pe baza anuarelor şcolare şi a altor surse pe care le precizăm pentru fiecare an şcolar în parte (presă etc.) 105
