Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Radu David: Adaptarea şcolilor surorilor vincentine din Satu Mare la sistemul românesc de învăţământ după 1918
lui „Sport” de astăzi. A fost demolată probabil după 1990. Curtea şi terenurile de sport ale Colegiului Naţional „loan Slavici” de astăzi adăposteau celebrele grădini şi parcul călugăriţelor, extrem de bine întreţinute. Toţi inspectorii care au vizitat şcoala, consemnează în jurnalul de inspecţii impresii excelente cu privire la baza materială a acesteia. Haller Francisc scria în 8 ianuarie 194727: „Clasele sunt luminoase, uşor aerisibile, foarte curate, cu lumină electrică.” în acelaşi an, la 24 mai, inspectoarea Ana Maria Mernescu (din minister) nota: „Localul şcoalei, vechiu, foarte încăpător şi bine întreţinut, cu curţi interioare prefăcute în grădini deosebit de îngrijite, oferă un cadru prielnic învăţământului, păstrând acea atmosferă de linişte şi reculegere sufletească proprie mănăstirilor.”28 Finanţarea „Institutelor şcolare ale surorilor carităţii” se realiza din fondurile Episcopiei romano-catolice de Satu Mare, din taxele de studii şi examene achitate de eleve, din donaţii şi din veniturile fermelor deţinute de şcoală, în care elevele învăţau noţiuni practice de agricultură. Produsele obţinute în aceste ferme erau utilizate şi pentru hrana elevelor interne şi a călugăriţelor. 2. Adaptarea institutelor şcolare vincentine la sistemul românesc de învăţământ 2.1. Introducerea limbii române ca obiect de studiu în anul şcolar 1918-1919 şcolile vincentine de la Satu Mare au funcţionat în continuare după legislaţia maghiară, autorităţile statului român preluând efectiv judeţul abia în aprilie 191929. Adaptarea la sistemul românesc de învăţământ a fost un proces de durată. De altfel, Consiliul Dirigent nu a forţat lucrurile, respectând acel principiu al Rezoluţiei de la Alba Iulia, conform căruia „fiecare popor se va instrui... în limba sa proprie”. După transferul puterii de către autorităţile de la Alba Iulia către autorităţile de la Bucureşti la 4 aprilie 1920, şcoala a trebuit să se adapteze tot mai mult legislaţiei româneşti. Decretul 5297 din 11.12.1920, stabilea principiile de funcţionare a şcolilor particulare confesionale din regatul României. Se stipula ca şi în aceste şcoli să se utilizeze programele analitice în vigoare pentru şcolile de stat. Decretul permitea predarea în limbile minorităţilor, excepţie făcând limba română, istoria românilor şi geografia României30. Decretul a rămas în vigoare, până la votarea legii privind învăţământul particular în 1925. Până în 1923 s-a permis utilizarea manualelor tipărite în Ungaria, după care acestea au trebuit înlocuite cu manuale româneşti31. La Şcoala Civilă şi la Liceul Romano-Catolic de Fete limba română este introdusă ca obiect de studiu din anul şcolar 1919-192032. Pentru predarea acesteia au fost aduse călugăriţe de origine română, Alunár M. Assiola şi Marosan M. Leonarda. în anul şcolar 1921-1922 apare pentru prima dată în registrele matricole ale Şcolii Civile ştampila bilingvă româno-maghiară. în premieră numele şcolii este tradus în română - „Şcoala Civilă Romano-Catolică de Fete Satu Mare”. Anul şcolar 1922-1923 este primul împărţit în trei trimestre. Tot în acest an, în registrul matricol33, pentru întâia oară, numele străzilor din Satu Mare este trecut bilingv sau după noua denumire românească. Abia din anul şcolar 1923-1924 registrul matricol este completat exclusiv în limba română (inclusiv rubricatura tipizată). în trimestrele I şi II s-au acordat calificative, 27 ANBJSM, fond: Colecţia de documente şcolare, inv. nr. 400, Registru nr. 119, f. 2. 28 Ibidem, f. 11. 29 Vezi în acest sens Viorel Ciubotă, Lupta românilor sătmăreni pentru unire (1918-1919), Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 2004, p. 276. 30 loan Viman, învăţământul secundar din părţile sătmărene în perioada interbelică, Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 2007, p. 334. 31 Ibidem, pp. 332-333. 32 ANBJSM, fond: Gimnaziul Romano-Catolic de Fete, inv. nr. 371, Registrul matricol nr. 3, pentru elevele particulare şi Registrul matricol nr. 4 pentru clasele cu frecvenţă. 33 Pentru aceasta şi pentru celelalte schimbări - vezi loc. cit., Registrul matricol nr. 6. Adaptarea şcolilor surorilor vincentine din Satu Mare la sistemul românesc... 102
