Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)

Istorie

primul rând legislaţiei antisemite din Ungaria, care se aplica şi în Ardealul de nord-vest, după 30 august 1940, conform căreia în şcoli se aplica principiul „numerus clausus”, procentajul elevilor evrei neputând depăşi 6 % în şcolile publice, cifră care corespundea aproximativ cu procentajul populaţiei evreieşti raportată la întreaga populaţie a ţării48. Pe de altă parte, la Satu Mare, în anul 1941 s-a deschis o Şcoală Civilă Mixtă evreiească49, aceasta preluând majoritatea elevelor de această confesiune din celelate şcoli din oraş.

2.3. Originea etnică a elevelor

Nu am întocmit un studiu sistematic cu privire la originea etnică a elevelor acestei şcoli, deoarece datele existente sunt insuficiente. Registrele matricole nu menţionează clar etnia, ci limba maternă. în aceste condiţii la majoritatea elevelor este consemnată ca limbă maternă maghiara. Pentru a interpreta datele existente se poate apela la religie/confesiune şi la numele elevelor.

Se poate afirma la modul general, că o mare parte a elevelor de confesiune romanocatolică era de etnie maghiară. Printre ele există însă destule de etnie germană (şvabă) şi slovacă, fapt evidenţiat de numele lor. Elevele de confesiune greco-catolică erau în majoritate de etnie română şi ucraineană, fără a uita de cele care aparţineau de biserica greco-catolică maghiară. Şi pentru elevele românce este consemnată ca limbă maternă maghiara. Vom analiza situaţia din câţiva ani şcolari.

Astfel, conform registrului matricol pentru anul şcolar 1890-1891, toate cele 58 de eleve înscrise, ar fi avut ca limbă maternă maghiara50. Or, 16 eleve erau de origine israelită, iar dintre cele două eleve greco-catolice, Katoka Maria, pare a avea mai degrabă origine ruteană.

în 1894-1895 toate elevele din clasele cu frecvenţă sunt declarate ca având limba maternă maghiara, deşi 28 dintre acestea erau israelite, iar 15 greco-catolice. Elevele particulare sunt considerate de asemenea de limbă maternă maghiară, or două dintre elevele greco-catolice au o certă origine românească. Este vorba despre Nyistor Amália şi despre Papp Irén, al cărei tată, Papp István, era preot greco-catolic în Baia Sprie51.

Pentru anul şcolar 1899-1900, dintre cele 159 eleve înscrise la clasele cu frecvenţă, la 144 este consemnată ca limbă maternă maghiara, la 13 germana, iar pentru două româna. Cele 44 de eleve particulare sunt considerate toate ca având limba maternă maghiara, chiar şi Domnitza Paulina, de confesiune greco-catolică, al cărei tată era cantor - învăţător. în anul şcolar următor elevele cu limba maternă germană şi română dispar aproape în totalitate, printre elevele de la cursuri cu frecvenţă fiind înregistrată una singură cu limba maternă germană. Nu este vorba de o dispariţie fizică ci de faptul că la aceleaşi eleve acum este consemnată maghiara ca limbă maternă.

în anul şcolar 1909-1910 întâlnim o situaţie similară. Astfel, toate cele 57 de eleve ale anului IV, clasă cu frecvenţă, sunt considerate a avea limba maternă maghiara. 16 dintre acestea erau israelite, iar şase greco-catolice. Dintre acestea şase considerăm că Bozsán Julianna (din Botiz), Márosan Măria (Negreşti-Oaş) şi Muszte Măria (Târgu-Lăpuş) au cu siguranţă româna ca limbă maternă. în acelaşi an şcolar, toate elevele particulare sunt înregistrate cu maghiara ca limbă maternă, deşi şase erau de confesiune israelită şi cinci greco-catolice. Dintre acestea cinci,

Şcoala civilă romano-catolică de fete din Satu Mare

48 Lőwy Dániel, A Kálváriától a tragédiáig. Kolozsvár zsidó lakosságának története, Koinónia Kiadó, Kolozsvár, 2005, p. 131.

49 Despre această şcoală vezi: Csirák Csaba, A Szatmárnémeti Izraelita Koedukációs Polgári Középiskola, lucrare accesibilă la: http://egvur,50webs.com/Izrkozepisk.pdf (ultima accesare: 07.02.2017).

50 ANBJSM, fond: Gimnaziul Romano-Catolic de Fete din Satu Mare, nr. inv. 371, Registrul matricol nr. 2.

51 Pentru elevele particulare: loc. cit., Registrul matricol nr. 3.

74