Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)
Istorie
Camelia David cuprinzând rarităţi dendrologice. Magnolia este unică în judeţ prin mărimea şi exotismul ei8. Putem spune că satul era bogat, având în vedere suprafaţa arabilă de 2.452 iugăre (după datele din Recensământul agricol din anul 18959) şi numărul de animale: 1.678 bovine, 212 cabaline, 7 caprine, 1.425 porcine, 1508 ovine, 13.542 păsări şi 185 familii de albine10 11. Fiind situat la intersecţia unor drumuri comerciale ce legau oraşul Satu Mare de Baia Mare şi zona Oaşului (Ugocea), pentru traversarea satului se cerea vamă. Totodată era dezvoltat şi din punct de vedere al activităţii economice deoarece a existat o fabrică de cărămidă şi var (construită de baronul Vécsey), moară cu abur şi carieră de piatră11. Hotarul satului era împărţit în mai multe cătune distincte, al căror teren avea utilizări distincte (păşuni, teren arabil, vie) fiind locuite şi lucrate de ţăranii familiei Vecsey. Acestea aveau nume sugestive: Sárközi-Hegy, Felsömajor, Görbedszeg, Gyertyamos, Teglazin şi Ujmajor12. în ceea ce priveşte educaţia copiilor din sat, aceasta nu a fost neglijată deoarece au existat numeroase şcoli confesionale. în anul 1621 se deschide prima şcoală confesională pe lângă Biserica reformată (se cunosc toţi învăţătorii până la desfiinţarea ei de către comunişti în anul 1949). Şcoala era condusă de către preot, care era şi preşedintele şcolii, şi de către învăţător, care servea biserica în calitate de cantor13. Şcoala romano-catolică datează din anul 1803, fiind desfiinţată în anul 1948 de către comunişti14. Şcoala greco-catolică a avut viaţa cea mai scurtă funcţionând între anii 1900-192515. Pentru a putea supravieţui, şcolile au fost sprijinite în permanenţă de către nobilii locului. După reforma învăţământului din anul 1948, şcolile confesionale dispar, fiind comasate într-o singură şcoală de stat, mai târziu fiind înfiinţat şi Liceul Agricol din Livada. Datorită evoluţiei istorice îndelungate, a dezvoltării economice şi a „exploziei demografice”, începând cu 21 iulie 2006, în urma unui referendum validat de către autorităţi, Livada devine al cincilea oraş al judeţului Satu Mare. 3. Dinamica şi structura naşterilor Creşterea numerică a unei comunităţi rurale sau urbane este în strânsă legătură cu natalitatea, care are rolul de a „umple” golurile lăsate de o epidemie sau un război. în studiul de faţă vom urmări natalitatea din satul Livada din mai multe perspective şi anume: evoluţia anuală, sezonalitatea naşterilor şi concepţiilor, legitimitatea şi ilegitimitatea naşterilor. Natalitatea are o strânsă legătură cu căsătoria, deoarece este unul din rezultatele acesteia, unul dintre obiectivele unei familii era să poată să-şi transmită numele prin intermediul urmaşilor legali. în concluzie, multe dintre familiile reconstituite, în primul an după căsătorie şi-au atins un prim obiectiv - aducerea pe lume a unui copil. în perioada analizată în satul Livada, în cele trei parohii s-au născut 3.529 copii, revenind o medie anuală de 88,22 copii. 8 Ibidem, p. 64. 9 Traian Rotariu (coord.), Maria Semeniuc, Mezei Elemer, Recensământul Agricol din 1895 Transilvania, voi. I, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, pp. 244-245. 10 Ibidem, voi. II, pp. 474- 475. 11 Borovszky Samu, op. cit., p. 149. 12 Ibidem. 13 Anzik Albert, Csáki Francisc, op. cit., p. 11. 14 Ibidem. 15 Ibidem. 43
