Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)
Conservare - Restaurare
Olimpia Coman-Sipeanu, Gheorghina Olariu Cunoaşterea compoziţiei pigmenţilor, a proporţiei în care aceştia sunt amestecaţi, a lianţilor folosiţi, sunt elemente importante atât pentru determinarea caracteristicilor anumitor centre de pictură, cât şi în procesul restaurării, facilitând alegerea unor materiale de restaurare compatibile cu cele constitutive8. Cercetările efectuate în perioada 1980-1984 în laboratoarele de investigaţii ale Muzeului Brukenthal Sibiu (instituţie de cultură care deţinea la acel moment colecţia de icoane pe sticlă care aparţine azi Muzeului ASTRA Sibiu), cu privire la compoziţia pigmenţilor utilizaţi în pictura pe sticlă şi la frecvenţa de apariţie a acestora pe centre de pictură, au relevat că cei mai frecvent utilizaţi au fost: albul (de plumb, carbonat de calciu, de zinc, litopon), roşul (miniu, de plumb, cinabru, de crom, garanţă), galbenul (ocru de fier, galben de zinc, oxid galben de plumb, organic), verdele (pământ verde, de crom, de zinc, de cupru), albastrul (Prusia, ultramarin, azurit), brunul (pământ), negrul (de cărbune), foiţa metalică (cupru, argint, staniu, aluminiu, aliaj cupru-zinc). Compoziţia pigmenţilor dovedeşte că majoritatea pigmenţilor folosiţi sunt anorganici, minerali (oxizi, pământuri, săruri) şi numai o mică parte sunt de natură organică: negrul de cărbune şi lacul de garanţă. Rezultă, de asemenea, că pigmenţii folosiţi sunt relativ reduşi la număr şi că, în multe cazuri, ei nu sunt utilizaţi în stare pură, ci amestecaţi cu substanţe de umplutură, cel mai des cu barită. în ciuda numărului relativ mic de pigmenţi, totuşi icoanele pe sticlă se caracterizează printr-o bogăţie cromatică deosebită, care rezultă din folosirea amestecurilor, în special cu alb9. Aceste concluzii le putem extrage şi din analizele XRF efectuate icoanei Sf. Nicolae aflată în colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare. Pigmenţii utilizaţi sunt: alb de plumb, alb 8 Olimpia Coman-Sipeanu, Problematica restaurării icoanelor pe sticlă, în ’’Sesiunea internaţională de restaurare”, Satu Mare, 1997, pp. 221-229. 9 Dorin Cioran, Natalia Deac, Din tainele materiei picturale a icoanelor pe sticlă, în ’’Revista Muzeelor”, nr. 3 - 4/1999, pp. 58-61. Fizicianul Dorin Cioran şi chimistul Natalia Deac au efectuat investigaţii prin metode microchimice şi spectrometrie de emisie cu excitaţie laser. Este singurul studiu cunoscut de noi în literatura de specialitate din România, care explorează aspectul material al icoanelor pe sticlă bazându-se pe argumentul ştiinţific. 311
