Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)

Istorie

Irina Liuba Horvat

Bocicoiu

Mare

4.468

3.430

378

368

14

25

6

21

226

Bistra

4.423

4.160

0

81

1

4

0

75

102

Remeti

3.058

2.281

249

133

33

31

0

138

193

Câmpulung la ___Tisa10 11___

2.484

555

313

353

1.108

1

1

41

112

Din punct de vedere confesional, potrivit datelor din tabelul de mai sus, majoritatea ucrainenilor din comunele cu populaţie compact ucraineană din judeţul Maramureş este de religie ortodoxă. Urmează apoi confesiunile penticostală şi adventistă. Aşa cum am arătat şi în rândurile de mai sus, foarte mulţi ucraineni maramureşeni au aderat la culturile neoprotestante, în speţă la penticostalism şi adventism. Serviciul religios din cadrul bisericilor neoprotestante se oficiază doar în limba română, motiv pentru care se pierde, treptat, identitatea lingvistică. Nu acelaşi lucru se poate spune despre serviciul religios ortodox care, în aceste localităţi, se desfăşoară în limba ucraineană, contribuind la păstrarea şi transmiterea identităţii etnice şi lingvistice ucrainene.

Un caz aparte al situaţiei confesionale îl întâlnim în localitatea Câmpulung la Tisa, unde există o mare comunitate de greco-catolici (353 persoane). Pe baza intervievării respondenţilor (în cadrul cercetării etnografice de teren) a rezultat că serviciul religios se face în paralel în limbile română, maghiară, ucraineană, iar în mediul lingvistic maghiar se colindă în limba ucraineană11.

Cercetările etnologice efectuate de către Muzeul Judeţean Satu Mare, precum şi studiul locuitorilor din teritoriul supus cercetării atestă faptul că ucrainenii, trecând la identitatea neoprotestantă, îşi pierd specificul etno-cultural. Are loc trecerea la slujba religoasă în limba română, se pierde tradiţia populară, culturală şi spirituală; „ucrainenii-pocăiţi” se separă de esenţa principală a ucrainităţii din regiune. Ca urmare, „dreiful” identităţii confesionale naşte tendinţe asimilative în mediul ucrainismului local.

Populaţia de confesiune reformată sau romano-catolică nu este de etnie ucraineană, ea fiind maghiară sau germană (în cazul romano-catolicilor). Populaţia ucraineană are doar confesiune ortodoxă, penticostală, adventistă sau greco-catolică.

Pentru judeţul Satu Mare nu vor fi interpretate date comparative pe localităţi pentru recensămintele din 1930, 1956, 1966, 1977 şi 1992 deoarece în această regiune nu există sate compacte de ucraineni, prezenţa acestora în localităţile sătmărene fiind destul de redusă, în această perioadă, ei fiind semnalaţi în Micula, Doba, Botiz, Moftin etc. Sunt veniţi din Maramureş, cu preponderenţă din localităţile Poienile de sub Munte, Repedea, Crasna, Ruscova etc.

Cel mai mare număr al populaţiei ucrainene a fost înregistrat în 1930 (3.439), el scăzând în mod spectaculos până în 2002. Acest lucru se datorează;

• Integrării treptate în masa populaţiei majoritare româneşti;

• Migraţiei muncii înspre Occident;

• Migraţiei spre Ucraina: exemplu - satul Raţ, din zona Tăşnad, în 1936, într-o singură noapte locuitorii au plecat în Slovacia sau în Ucraina.

La recensământul din 2002, pentru judeţul Satu Mare, s-au înregistrat 1.556 de ucraineni, adică 0,42% din totalul întregii populaţii. Dintre aceştia, doar 318 trăiesc în mediul urban, dintre care 271 în oraşul Satu Mare, 24 în Cărei, 12 în Negreşti Oaş, 11 în Tăşnad. Majoritatea celor care se declară ucraineni se concentrază în oraşul Satu Mare. Realitatea este puţin diferită

10 Exemplul comunei Câmpulung la Tisa. Se arată din perspectiva faptului că etnia ucraineană este maghiarizată şi datorită faptului că aici există o identitate confesională greco-catolică.

11 Cercetarea etnografică de teren, interviu realizat la 17.08 2007: Respondent Bobota Irina (anul naşterii 1935), Câmpulung la Tisa, judeţul Maramureş.

243