Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)
Istorie
Aspecte ale „unificării” Bisericii Ortodoxe Române... aici înainte îşi vor pune tot interesul şi toată râvna toţi cărora le revine sarcina de a osteni în ogorul „Unificării”, cauza sfântă şi atât de importantă nu numai pentru Biserica noastră ortodoxă strămoşească, dar şi pentru Stat”.23 în Nota privind problema ’’Unificării” în Eparhia Ortodoxă Română a Oradiei, Arhim. dr. Augustin Paul, Vicarul Eparhial, face referire şi la oraşul Satu Mare, mai exact la ceremonia de sfinţire a Catedralei greco-catolice „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, ce a avut loc la data de 7 noiembrie 1937 (Augustin Paul datează greşit evenimentul, plasându-1 în anul 1939): „vorbind despre „Unificare” să nu se uite niciun moment că grosul credincioşilor fostei Mitropolii greco-catolice a Blajului au constituit-o tocmai credincioşii astăzi reîntorşi în sânul Bisericii Ortodoxe din cuprinsul Eparhiei Oradiei! Plecând de la această realitate şi de la faptul că aceşti credincioşi erau cei mai zeloşi din toţi credincioşii fostei Mitropolii, răposatul mitropolit al Blajului Dr. Alexandru Nicolescu, cu ocazia sfinţirii Catedralei greco-catolice din Satu Mare, a spus între altele în cuvântarea sa rostită în faţa miilor de credincioşi veniţi la această solemnitate: «Voi, credincioşii greco-catolici români din aceste părţi ale Transilvaniei formaţi nu numai grosul credincioşilor Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş, ci şi coroana şi podoaba ei cea mai aleasă!» 24 Pentru a consolida procesul „Unificării”, Arhim. dr. Augustin Paul recomandă să fie puse la dispoziţia credincioşilor „reveniţi”, din Eparhia Oradiei, „un număr cât mai mare de Calendare de perete, măcar 120.000 anual, precum şi retipărirea Cărţii de rugăciuni, astăzi complet epuizată ( n.n. - în 1967), foarte cerută de credincioşi şi chiar de cei reveniţi, măcar în 30 - 40.000 de exemplare”. Arhimandritul dr. Augustin Paul îşi încheia Nota privind problema „Unificării” în Eparhia Ortodoxă Română a Oradiei, exprimându-şi nădejdea că „noul şi tânărul Mitropolit al Ardealului, Dr. Nicolae Mladin, va pune la inimă cauza sfântă a „Unificării” şi prin prestigiul şi autoritatea de care se bucură ne va veni în ajutor şi în această privinţă.”25 în calitatea sa de Vicar Eparhial şi mai ales de coordonator al Comandamentului de „Unificare” dintre cele două biserici, Arhim. dr. Augustin Paul a acordat o atenţie deosebită mişcării petiţionare a credincioşilor greco-catolici, ce a avut loc în vara anului 1956, fapt reflectat şi în Raportul pe care l-a trimis Departamentului Cultelor din R.P.R. la data de 14 octombrie 1957, semnalând problemele „reîntregirii” bisericeşti26 şi făcând referire inclusiv la mişcarea petiţionară din anul 1956. Credincioşii din protopopiatele Satu Mare, Negreşti Oaş, Baia Mare, Cehu Silvaniei, Săcuieni, Şimleu, Zalău, au întocmit liste de semnături cerând reînfiinţarea Bisericii greco-catolice, şi-au mărturisit public credinţa greco-catolică sau au colaborat cu Biserica Romano-Catolică27. Aceste manifestări nu doar că erau interzise prin lege, ci presupuneau măsuri extrem de dure luate de organele comuniste împotriva celor ce îndrăzneau să-şi exprime credinţa, prin dovezi certe de supravieţuire. 23 MJSM, nr. inv. 65.963, Notă privind..., f. nn. 24 Ibidem. Mitropolitul Blajului Dr. Vasile Suciu, afirma despre credincioşii sătmăreni greco-catolici: „voi sunteţi elita Mitropoliei mele”, cf. Daniela Bălu, Biserica greco-catolică. Organizare ecleziastică. Transformări structurale în anii arbitrajului de la Viena, în Satu Mare. Studii şi comunicări, XXV, Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, 2008, p. 249. 25 MJSM, dosar nr. inv. 65.963, Notă privind..., f. nn. 26 Silviu Iulian Sana, op.cit., p. 307-324. 27 Silviu Iulian Sana, op.cit., p. 313. 232
