Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Istorie

Activitatea organizaţiei Partidului Naţional Român...

După desfăşurarea alegerilor parlamentare generale din iunie 1920, pe data de 23 iunie 1920 are loc prima şedinţă a noului Parlament. La Cameră, lucrările au fost deschise la orele 8, sub preşedinţia lui Vasile Lucaciu. O discuţie contradictorie s-a ivit în problema admiterii sau respingerii deputaţilor supleanţi, adică a deputaţilor de pe altă listă, atunci când lista care cuprindea un ales în mai multe judeţe era în întregime aleasă. Guvernul s-a opus admiterii şi a cerut organizarea de noi alegeri, deşi autorul legii electorale, George Mârzescu, a susţinut înlăturarea balotajelor* 3.

Parlamentarii Opoziţiei din cadrul Federaţiei şi cei ai P.N.R., în număr de 120, s-au întrunit pentru o consfătuire, sub preşedinţia lui Nicolae Iorga. Acesta a dat citire răspunsului Opoziţiei la Mesajul Regal, care a fost îndelung aplaudat. Iuliu Maniu, preşedintele P.N.R., a exprimat mulţumiri Blocului şi lui N. Iorga pentru „strălucitul răspuns la mesagiu”, iar la cererea celor prezenţi acesta urma să fie citit în Cameră de către N. Iorga.

Iuliu Maniu şi Al. Vaida-Voevod au propus ca fiecare partid să desemneze câte un reprezentant care să ia cuvântul pe marginea Mesajului Tronului, tratând fiecare câte una din problemele financiare, agrară, a decretelor-legi şi modul cum s-au desfăşurat alegerile parlamentare.

Nicolae Iorga a subliniat faptul că va cere, în numele Opoziţiei, două şedinţe zilnice ale Parlamentului, una dimineaţa, rezervată discuţiei la Mesaj şi cealaltă dupăamiaza, rezervată exclusiv discutării proiectelor de lege ale guvernului, pentru a înceta bănuiala că Opoziţia îngreunează lucrările Camerei. De asemenea, tot el urma să ceară prelungirea sesiunii parlamentare pe toată durata verii4. Iorga solicita cele expuse mai sus pentru că Opoziţia parlamentară era acuzată că zădărniceşte activitatea guvernului5.

Având în vedere faptul că urmau o serie de alegeri parlamentare parţiale, conducerea P.N.R. transmite un comunicat de presă, prin care anunţă că în conformitate cu declaraţiile lui Iuliu Maniu din data de 16 iulie 1921, parlamentarii P.N.R nu vor participa la lucrările Parlamentului. în consecinţă, se spune în comunicat, P.N.R. nu va participa la „alegerile suplinitoare (parţiale - n.n.) pentru aceste camere şi renunţă să numească oficial candidaţi”6.

Deşi a refuzat să desemneze candidaţii oficiali la alegerile parlamentare din circumscripţiile electorale Crasna, judeţul Sălaj şi Oaş, judeţul Sătmar totuşi a dat voie organizaţiilor judeţene să depună candidaturi.

Până la alegerile parlamentare generale din anul 1922, au mai avut loc alegeri parţiale şi în circumscripţia Oaş, judeţul Sătmar. La rândul lor, alegerile parţiale au generat mari pasiuni politice, fiindcă reprezentau un semnal pentru noile alegeri parlamentare generale.

înainte de a se stabili candidaţii partidelor, fruntaşul politic loan Petringenar, care se retrase din cursa electorală de la Crasna, a trimis ministrului de Interne, Constantin Argetianu, următoarea telegramă: „Dacă este interesul partidului (de guvernământ -n.n.) ca alegerea de la Ţara Oaşului să n-ajungă soartia celei de la Crasna atunci

resti, Ed. Machiavelli, 1995, p. 84-88.

3 Patria, nr. 135, 25 iunie 1920, p. 3.

4 Idem, nr. 142, 3 iulie 1920, p. 1.

5 Gheorghe I. Florescu, “Poziţia partidelor politice faţă de Partidul Poporului în anii 1920-1921“, în Carpica, VII, Bacău, 1975, p. 169.

6 Patria, nr. 180, 16 august 1921, p. 1.

170