Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Istorie

Viorel Ciubotă

Roma cu cei trei tineri, mai ales dacă printre ei a fost şi Grigore Maior, care avea o fire mai colerică, după cum rezultă dintr-o adresă către cardinalul Petra10, prefectul Sacrei Congregaţii de Propaganda Fide, datând din 10 iulie 1743, din care aflăm că Maior în duminica sărbătorii Sfinţilor Petru şi Pavel a ieşit seara din colegiu şi a mers pe un loc mai înalt ca să urmărească La Girandola, o sărbătoare populară care se desfăşura în sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi care culmina cu aprinderea unui foc de artificii în piaţă11. Oricum, conducerea colegiului a considerat că cei trei trebuie să urmeze întâi noviciatul la o mănăstire baziliană, pentru a se disciplina şi a depune voturile călugăriei, şi apoi să fie reprimiţi la studii!

Noviciatul într-o mănăstire baziliană putea fi făcut, cel mai aproape de Transilvania, la mănăstirea Sfântul Nicolae din Mukacevo, care era pe vremea aceea şi sediul episcopiei greco-catolice de Mukacevo. în Transilvania, din lipsă de călugări români bazilieni, deşi în actul de schimb din 1736 era prevăzută înfiinţarea unei mănăstiri la Blaj, vor mai trece câţiva ani până la acest eveniment. Din această perioadă există o adresă trimisă de Inochentie Micu din Viena, în 1 octombrie 1738, părintelui protoegumen Grigore Bulko de la mănăstirea Sfântul Nicolae, în care îi dă lămuriri despre noviciatul celor trei tineri români, consacrarea lor, plata pentru întreţinerea lor în mănăstire, care urma să fie făcută de Camera Aulică, adăugându-se la cele trei voturi îndătinate depuse de bazilieni şi cel al „deplinei ascultări şi perseverări către Venerabila mănăstire din Blaj şi superiorii ei, după intenţia fundatorilor”12. Dar cea mai importantă ştire este cea privind numele celor trei tineri: Atanasie Rednic, Silvestru Caliani şi Grigore Maior13. Ei sunt cei trei tineri plecaţi la Roma în anul 1737 şi trimişi acasă pentru a-şi efectua noviciatul într-o mănăstire. Mai trebuie remarcat că însuşi Inochentie Micu efectuase, înainte de a fi sfinţit episcop, noviciatul la mănăstirea Sfântul Nicolae timp de doar un an (12 iulie 1729 - 23 septembrie 1730)l4!

Menţionăm că noviciatul celor trei tineri la mănăstirea Sfântul Nicolae a durat trei ani. Marea majoritate a istoricilor vorbesc de un noviciat de un an, având în minte noviciatul lui Inochentie Micu, uitându-se că acesta s-a desfăşurat în condiţiile în care el a fost numit episcop de Curtea Imperială care a presionat la episcopul Bizanczy ca procesul să se desfăşoare rapid pentru ca unirea religioasă a românilor să nu se prăpădească cu totul15. Chiar episcopul Aaron scria în anul 1757: „Quantumvis enim Munkacsini in Novitiatu non unum, sed tres ...consumpserit annos”. Se păstrează decretul episcopului Gheorghe Blajovszky, episcop între anii 1738-1742, din 13 iulie 1740,

10 Este vorba de Vicenzo cardinal de Petra, prefect al Congregaţiei între anii 1727-1747 (ro.wikipedia. org/wiki/Congregatio_de_Propaganda Fide).

11 Focul de artificii era extrem de spectaculos, înălţându-se mii de rachete şi obiecte strălucitoare deodată, în formă de evantai, şi se desfăşura la sfârşitul sărbătorii. Obiceiul data cel puţin din timpul papei Iuliu al III-lea, din veacul al XVI-lea şi era organizat la încoronarea papilor sau la sărbătorile religioase. Révai Nagy Lexikona, VIII, Budapest, 1913, p. 544 şi A Pallas Nagy Lexikona, VIII, Budapest, 1894, p. 30.

12 Ioannicio Basilovits, Brevis Notitia Fundationis Theodori Koriatovich, pars II, Cassoviae, p. 174-175 şi Augustin A. Pop, ’’Călugării de la Blaj şi rolul lor în viaţa culturală a neamului”, în Cultura Creştină, anul XVII, nr. 4-5, aprilie-mai 1937, p. 311.

13 Ibidem, p. 175.

14 Ibidem, p. 175-176 şi Francisc Pali, Inochentie Micu-Klein Exilul la Roma 1745-1768, voi. I, Cluj-Napoca, 1997, p.7.

15 Printre susţinătorii acestei idei A. Grama, op. cit., p. 125, Fr. Pali, ’’Ştiri noi despre primii studenţi trimişi de la Blaj la Roma”, în Apulum, XVII, 1979, p. 470.

11