Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)

Istorie

Nici din acest punct de vedere, familia Mărcuş nu a uitat de locurile natale ale lui Ştefan. Astfel, la 24 august 1934, Rita Mărcuş a susţinut un concert la „Clubul Union” din Satu Mare. Aici, fiica lor, Lya Mărcuş, şi-a făcut debutul strălucitor şi le-a oferit membrilor clubului şi invitaţilor lor dansuri foarte atractive şi încântătoare. După succesul avut, cele două au fost chemate din nou să concerteze la club după două zile, uimindu-şi publicul cu un program nou12.

Un alt copil al familiei Mărcuş a fost Victor Ştefan. Acesta a căzut pe frontul celui de- Al Doilea Război Mondial. Ştim acest lucru din volumul Thalia Română. Contribuţii la Istoricul Teatrului Românesc din Ardeal Banat şi Părţile Ungurene, volumul întâi, pe care Ştefan Mărcuş l-a publicat în anul 1945 la Timişoara. De altfel, acel volum este închinat memoriei acestui fiu. Dar, să dăm citire textului: „Eroii sunt mândria neamului! Idealurile lor ne însufleţesc şi ne încurajează! Eroii sunt dovada trăiniciei şi flacăra eternă a afirmării noastre! Eroii sunt deschizători de drumuri! Onoare Eroilor! închin această carte memoriei binecuvântate a «Falnicilor purtători ai stindardului Thaliei române» şi memoriei scumpe a fiului meu: EROUL VICTOR ŞT. MĂRCUŞ, tânăr vlăstar pe cerul însorit al teatrului românesc, care a căzut pe câmpul de onoare, în luptele din Ardeal, lângă Mureş, în ziua de 25 septembrie 1944. Decorat «post mortem» cu ordinul «Mihai Viteazul» cl. III. cu spade”.

Avem deci data şi locul decesului acestui erou, dar Ştefan Mărcuş ne precizează şi faptul că tânărul era o speranţă a teatrului românesc, moştenind deci de la părinţii săi această frumoasă pasiune.

Activitatea muzicală si culturală

>

Reprezentant de marcă a vieţii artistice şi culturale sătmărene, încă din prima tinereţe, atras fiind de serbările populare, Ştefan Mărcuş mergea deseori în localitatea Pomi (judeţul Satu Mare). Din spusele tenorului, oamenii acestui sat cântau asemeni unor păsărele din pomi, dând farmec şi culoare cântecelor. Corul din Pomi era vestit în întreg comitatul, bazele acestei formaţii fiind puse de un dirijor celebru în epocă, dascălul Gheorghe Pteancu. Neîndoielnic, participarea la aceste frumoase serbări l-au influenţat pe tânărul Ştefan Mărcuş în alegerea carierei13.

în vacanţele petrecute acasă, Ştefan Mărcuş participa la activităţile comunităţii din care provine. El îşi amintea mai târziu despre un eveniment din vara anului 1904 pe care l-a notat în lucrarea sa Sătmar, un eveniment ce se referă la incendiul groaznic care a afectat 54 de case şi biserica din Mădăras. Biserica a reuşit să fie salvată datorită ajutorului dat chiar de el, tatăl lui urcându-1 în podul bisericii. Arhiva parohială a ars toată, dar matricolele au reuşit să fie salvate14.

Tot în această perioadă, în Mădăras s-a înfiinţat o Cooperativă de Consum sub conducerea domnilor Ludovic Mărcuş, Pintea Vasile cel tânăr, Silaghi Andrei, Zaha loan şi Mărcuş loan, iar ca notar se semnează Ştefan Mărcuş. Era şi această formă de asociere o metodă de a conştientiza românii de foloasele pe care le pot avea atunci când îşi unesc forţele.

La 24 ianuarie 1908 societatea “România Jună” a aniversat, în cadru festiv, împlinirea unei jumătăţi de veac de la Unirea Principatelor, prilej în care vocea strălucitoare a tenorului Ştefan Mărcuş a „împodobit programul cu mai multe melodii româneşti”15.

în vara aceluiaşi an a participat la serbările adunării generale a „Astrei” din Şimleu cântând în piesa „Moise Păcurarul” şi la concertul din Oraviţa al Societăţii de Teatru Românesc din Transilvania. Această societate de teatru românesc sprijinea bursieri încă din 1879 cu intenţia ca aceştia, perfecţionându-şi studiile să instruiască, la rândul lor, alţi tineri români

12 Graniţa, Satu Mare, anul I, nr. 109, 24 august 1934.

13 Gheorghe Cosma, Rozalia Cosma, Pomi 600 de ani, Omagiu celor care au fost şi celor care sunt, Satu Mare, 2007.

14 Ştefan Mărcuş, Sătmar I, Fragmente istorice şi culturale. Aspecte sociale, Oradea, 1938, p. 185.

15 Gh. Moisescu, Centenarul Societăţii Academice literare „România Jună” din Viena 1871-1971, Ed. Coloniei române din Austria, Viena, 1971, p. 62.

Viaţa şi activitatea artistului şi publicistului sătmărean Ştefan Mărcuş

87