Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)

Istorie

standin, cel de-al doilea în calitate de gravor. Volumul este aproape complet, lipsind doar fila 61 din cea de-a doua numerotare, şi păstrează parţial o legătură din scoarţe de lemn îmbrăcate în piele neagră cu elemente metalice aparţinând încuietorilor pe care le-a avut la un moment dat cartea. Pe filele cărţii s-au păstrat doar două însemnări, ambele redactate în anul 1946, prima de către unul dintre cantorii bisericii din Jabeniţa, f. 65v.: Suciu Toader cantor din 12/11/[1]946. Cu Dumnezeu înainte mulţi ani. Cea de-a doua însemnare este plasată pe interiorul coperţii spate: Blaga loan, fabeniţa. Născut în 1922. Scris az[i] 24 III / [1]946.

La biserica din Hodac se afla un exemplar al Evangheliei9 tipărite în Sfânta Mitropolie în Bucureşti de către Barbul Bucureşteanul şi Grigorie în anul 17509 10. Volumul, complet - ajuns acum în colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe de la Alba Iulia - este legat în scoarţe de lemn îmbrăcate în piele şi se află într-o stare de conservare mediocră. Coperta faţă este decorată cu un chenar cu motive florale, în interiorul căruia, în cele 4 colţuri, sunt simbolurile celor 4 evanghelişti, iar în medalionul central este plasată o scenă biblică indescifrabilă, probabil scena învierii. Coperta spate prezintă acelaşi decor, cu menţiunea că în medalionul central avem o reprezentare a scenei Răstignirii. Forzaţul este realizat din filele unui manuscris românesc databil în secolul al XVII-lea [?]. între filele 4 şi 56 s-a păstrat o însemnare care atestă donaţia cărţii către biserica din Hodac, al cărei hram era sfântul Nicolae: Iată eu frate şi Precupă împreună cu soţul meu Mărie şi fi mei anume Ion şi To [a] der şi Gheorghie şi Simion şi Ileana m-am milostivit eu şi cu aceşti mai sus pomeniţi de am cumpărat această sfântă Evanghelie drept 17 [?] vonaşţi] şi am dat sfinţii b[esea]re[ci] a Hudacului hramul sf[ân]tul Neculae în zealele preluminată şi înelţată crăeşti noastră rejină Marie. Popa Lupu şi Lazăr fiind slujitor. Iar cine s-ar îndemna el sau pe altul a-l îndemna să o înstrăineză sau să o fure sau să o schimbe sau să o vânză şi acela şi care o ar lua şi care ar [...] sau de s-ar întâmpla [...] sau tâlhărie sau [...] întrăineze şi întru acum mai s-ar întâmpla [...] la locul ei unde este dată unul ca aciala să fie [...] şi afurisit şi treclat [...] anathima de 300 şi 18 părinţi de la Nechie şi de [...] sfânt sobor şi de proroci şi de apostoli [...] să putrezască [...] să rujenească iar trupul acelue nice decum nu. Remarcăm formula de încheiere a veritabilului act de donaţie cu un blestem destul de des întâlnit în lumea românească veche şi în special pe cărţile româneşti de cult11.

Odată cu Evanghelia tipărită la Bucureşti se încheie şi periplul nostru printre cărţile apărute în oficinele tipografice din afara arcului carpatic în ceea ce priveşte cartea românească veche de pe valea Gurghiului ce se regăseşte în colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe de la Alba Iulia. Cele trei cărţi rămase de prezentat provin dintr-una din cele mai prolifice tipografii care au activat de-a lungul secolului al XVIII-lea în spaţiul românesc, tipografia de la Blaj12 13.

Prima ediţie a Strastnicului13 era tipărită în centrul cultural de la confluenţa Târnavelor în anul 175314, un exemplar ajungând şi la biserica din Solovăstru. Volumul este legat în scoarţe de lemn îmbrăcate în piele neagră şi se află într-o stare de conservare relativ bună. Cartea este şi mai valoroasă dacă luăm în calcul preţioasele însemnări de pe filele sale. Notele manuscrise pot fi împărţite din nou pe mai multe categorii. Pe interiorul coperţii faţă aflăm câteva date despre cei care se ocupau de educaţia copiilor din Solovăstru în anul 1919, imediat după Marea Unire: în anu 1919 am mers învăţătoriu Boariu din Solovăstru [...] şi au rămas Ilarie cantoru la biserică.

Cartea românească veche de pe Valea Gurghiului în Colecţia Arhiepiscopiei Ortodoxe Române...

9 înv. nr. 1505.

10 BRVII, nr. 275, p. 113.

11 Mai multe despre formele de blestem utilizate în spaţiul românesc vezi la Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului la români, Iaşi, 2001, p. 432.

12 O excelentă abordare a fenomenului tipografic blăjean vezi la Gabriela Mircea, Tipografia de la Blaj în anii 1747- 1830, Alba Iulia, 2008,445 p. şi Eva Mârza, Anton Rus, Bibliografia cărţilor blăjene de la începuturile tipografiei până la anul 1948, Blaj, 2004, p. 117.

13 înv. nr. 1476.

14 BRV II, nr. 290, p. 126; BRV IV, nr. 290, p. 245-247.

59