Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)

Istorie

demnităţi din regat: în 7 martie 1415, este numit jude al curţii regale135, la un an după moartea antecesorului său, Simion Rozgonyi.

In momentul obţinerii demnităţii de judecător suprem al regatului, Petru Perényi trebuie să h avut cu puţin peste 50 de ani. Din punct de vedere economic, donaţiile care i-au precedat acest statut trebuie să fi fost suficiente pentru a-i asigura calitatea de aristocrat. Despre activitatea sa in calitate de jude al curţii regale, cunoştinţele sale în materie de drept sau limba latină nu putem spune multe lucruri. Până în această perioadă, instituţia judiciară a judelui curţii regale este una bine structurată din punct de vedere administrativ, cu un aparat complex, în cadrul căreia activitatea personală a judecătorului suprem este greu vizibilă. Rolul principal în multitudinea de procese judecate în faţa judecătorului curţii îi revenea protonotarului136, de obicei un personaj cu cunoştinţe solide de drept şi limba latină, dobândite după ani lungi de pregătire universitară. Acesta este cel care poartă cu sine sigiliul mare, autentic, al judelui curţii regale137, utilizat în special în sentinţele definitive emise în formă privilegială. Existenţa mai multor tipuri de sigilii legate de instituţia judelui curţii regale, rolul decisiv al protonotarului (respectiv al locţiitorului acestuia, atunci când aparatul administrativ al instituţiei se complică)138 nu lasă să se întrevadă nici măcar prezenţa sau absenţa judecătorului suprem, în cazul nostru a lui Petru Perényi, în sesiunile de judecată. Cu alte cuvinte, este greu de afirmat care sunt momentele în care acesta a participat efectiv la procesul luării deciziilor. Pentru stabilirea, măcar în linii mari, a itinerariului lui Petru ca inait demnitar, unele dintre puţinele indicii le reprezintă documentele emise de la reşedinţa personală (Nagyida, Nyaláb etc.), care certifică prezenţa lui de moment în acea locaţie. Putem de asemenea să presupunem că judele curţii regale a fost prezent personal la curtea regală din Buda la finalizarea cu sentinţă definitivă a unor procese, însă distingerea precisă a acelor perioade este greu de realizat. în ceea ce priveşte aparatul administrativ al instituţiei judelui, cunoaştem doar numele protonotarului lui Petru Perényi, pe toată perioada funcţionării în această demnitate: loan de Zelew, fără să avem alte cunoştinţe despre evoluţia profesională a acestuia.

Statutul economic.

A. Donaţiile regale. Petru Perényi îşi începe cariera ca un om relativ sărac, cu o situaţie materială modestă, care îl plasa în acel moment abia în rândul nobilimii mijlocii a comitatului Abafij. Odată cu împlinirea vârstei majoratului, devine posesorul averii care i se cuvenea de drept după tată, dar şi a unei părţi din averea unchiului său, pe care o primea drept recompensă. Cu toate acestea, moşia sa nu depăşea iniţial câteva sesii din satul de origine al familiei, Perény,139 părţi din aşezarea vecină, cu o jumătate de moară şi dreptul (în comun cu rudele) asupra pământului cultivabil corespunzător140. Averea sa de maxim 40-50 de sesii141 nu îi permitea lui Petru să spere la un salt de statut decât în condiţiile în care îşi asigura un protector cu acces la curtea regală, de pe urma căruia să poată beneficia, chiar şi economic, în calitate de familiar.

Gianina-Diana légár

135 ZsO, voi. V, doc. 332.

136 Funcţia de vicejude al curţii regale nu mai exista de la finalul secolului al XIV-lea, fiind unificată cu cea de protonotar. Bertényi Iván, Az országbírói intézmény története a XIV. században, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1976,

p. 128.

137 Ibidem, p. 127.

138 Ibidem, p. 129.

139 Satul era divizat între toate cele trei ramuri ale familiei Perényi. Partea care îi revenise lui Petru Perényi la înţelegere cu unchiul său, Emeric, era oricum mai mică de 27 de sesii iobăgeşti, care reprezenta în 1427 numărul total de sesii al ramurii. Engel Pál, Kamarahaszna-összeírások 1427-ből (Conscripţia din 1427 privind profitul cămării), Akadémiai Kiadó, Budapest, 1989, p. 51.

140 Perényi, doc. 135.

141 Petru Perényi trebuie să fi deţinut aproximativ 20 de sesii ín Perényi, pe care îl împărţea cu ceilalţi membri ai familiei, în timp ce satul Felnémeti (azi Kechnec, Slovacia) era compus din 30 de sesii în total. Engel Pál, Kamarahaszna-összeírások..., p. 50.

26