Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)
Istoria culturii
ghetoului1". în zona în care s-a făcut cercetarea, cu toate restricţiile care li se impuneau, evreii n-au fost izolaţi în ghetouri. Comunităţile evreieşti aveau totuşi tendinţa să se grupeze, modul lor de locuire dezvoltându-se pe aşa numitul şir, unul cunoscut fiind la Bixad (SM) pe strada Principală", dar frecvent în mediul rural, trăiau împrăştiaţi printre ceilalţi localnici. Restricţiile la care au fost supuşi de-a lungul istoriei au generat acumularea multor nemulţumiri şi frustrări pentru evrei, dar şi dorinţa de a-şi afirma identitatea în societatea în care trăiau. Şi ce ar fi fost mai reprezentativ pentru evrei, precum este şi pentru creştini, decât lăcaşul de cult? Până să ajungă să fie influenţată de varietatea arhitecturii europene, în special ecleziastice, arhitectura sinagogii trebuia să-si câştige dreptul la existenţă. Pentru zona cercetată, drepturile evreilor au fost formulate mai întâi şi fundamental12 în perioada lui Iosif al II-lea, drepturi care ulterior s-au respectat mai mult sau mai puţin. Dieta din 1840 le întăreşte şi le extinde13. Aceste drepturi câştigate, mai ales acela de stabilire în oraşe, vor determina o importantă creştere a numărului evreilor în toată zona studiată, dar şi o puternică tendinţă de urbanizare a populaţiei evreieşti. Dieta din 1840 păstrează încă o perioadă interdicţia stabilirii evreilor în oraşe miniere14. Urmare a acestei restricţii, în Baia Mare şi Baia Sprie evreii se vor stabili legal, mult mai târziu decât în celelalte oraşe din zonă. Emanciparea a produs schimbări fundamentale în ceea ce-i priveşte pe evrei. Libertatea şi egalitatea emancipării au însemnat pentru identitatea evreiască şi un lăcaş de cult reprezentativ. Dacă pentru sinagogile pre-emancipare se făceau eforturi pentru a le face cât mai discrete pentru ca să nu atragă atenţia15, în noile condiţii începe povestea spusă de noua sinagogă europeană. După emancipare, sinagoga a intrat într-o adevărată competiţie cu celelalte religii monoteiste şi cu ea însăşi. Are loc o extrovertire, prin ferestre de mari dimensiuni, în faţade de o mare bogăţie ornamentală. O abundenţă de stiluri şi neo-stiluri debordează: eclectismul, neo-clasicismul, neo-romanicul, neo-barocul şi neo-maurescul. Emulaţia a fost atât de puternică încât s-a considerat necesar a se atrage atenţia evreilor că ei vin în sinagogă pentru reculegere, şi să vă recăliţi în rugăciune...aceasta este maniera cea mai bună de a o înfrumuseţa'6. Evreii încercau să-şi ridice clădirile de cult în respect pentru cultura dominantă17, arhitecţii care le proiectau, de multe ori neevrei, se străduiau să inventeze acele structuri care să se armonizeze cu contextul arhitectonic unde urma să se materializeze conceptul lor, dar în acelaşi timp să satisfacă cerinţele unei alte religii, unui alt cult, unei culturi străvechi neeuropene, când defilând prosperă, când târâtă sau alungată printre popoarele Europei. Emanciparea, în primul rând a schimbat sinagoga cu templul. La momentul respectiv sinagoga însemna discreţie, templu descătuşa parada. Aşa şi-au numit evreii noile lăcaşuri de cult, şi acestei nominări cu rol demonstrativ trebuiau să-i corespundă noile clădiri. Aceste noi temple le dădeau evreilor un statut nou, acela de evreu cetăţean al ţării care l-a primit: evreu italian, evreu francez sau evreu maghiar. Ridicarea acestor temple trebuia să-i ajute pe evrei să-şi depăşească vechea condiţie de tolerat, teama de prezent şi de viitor şi să uite rănile 10 11 12 13 14 15 16 17 10 L. Scott Lerner, The Narrating Architecture of Emancipation, http://online.sfsu.edu/kmillet/lerner.pdf (în continuare: Narating...), p. 1; Formă de izolare a evreilor începută în Italia secolului al XVI-lea. 11 Randolph L. Braham, Az észak-erdélyi holokauszt földrajzi enciklopédiája, Budapest Park Kiadó, Cluj-Napoca Koinónia, 2008, (în continuare: Enciklopédia ...), p. 309 . 12 Téreza Mózes, Evreii din Oradea, Ed. Hasefer, 1997, (în continuare: Oradea ...), p. 43. 13 Magyar Zsidó Lexikon, (colectiv), 1929, p. 223 (în continuare: MZsL). 14 Ibidem, p. 224. 15 S. L. Lerner, Narrating..., p. 3. 16 M.R. Hayoun şi D. Jarrassé, Les synagoges, PUF, Paris, 1999, p. 28-29, citat din Zadoc Kahn dintr-un discurs ín sinagoga din Rue de la Victoire. 17 S. L. Lerner, Narrating..., p. 10. Consideraţii asupra unor factori care au influenţat dezvoltarea arhitecturii sinagogilor... 255
