Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)
Istoria culturii
CONSIDERAŢII ASUPRA UNOR FACTORI CARE AU INFLUENŢAT DEZVOLTAREA ARHITECTURII SINAGOGILOR ÎN PERIOADA 1850 1935 ÎN NORD-VESTUL ROMÂNIEI Felicia GRIGORESCU Mots-clés: larchitecture de la synagogue, émancipation, christianisme, hassidisme, réforme religieuse Resumé: Larchitecture des synagogues dans le nord-ouest de la Roumanie (Maramureş, Satu Mare et Bihor) sest réjouie pendant la période 1850-1935 d’une attention particuliére de la part des communautés hébraiques qui vivaient dans cette région. Dans une analyse des causes qui ont déterminé cet essor de larchitecture, nous pouvons distinguer des facteurs internes, mais aussi externes aux communautés. Parmi les facteurs externes avec une forte influence, on mentionne la religion chrétienne et le processus demancipation des Juifs, et parmi ceux internes on retient l’apparition et le développement de l’hassidisme, mais aussi la réforme de la foi juive dans la seconde moitié du XIXéme siede. * ** Pentru a studia evoluţia arhitecturii sinagogii şi mai ales pentru a o înţelege, trebuie evidenţiate elementele contextuale de diferite naturi, identificate în spaţiul şi perioada supusă cercetării, respectiv nord-vestul României, în complexitatea şi interdependenţele lor, atunci fiind un timp de maximă descătuşare şi acumulări estetice a acesteia1, perioada 1850 - 1935. Fenomenul evreiesc este unic în istoria lumii, în componenţa sa intrând de fapt o imensă înşiruire de secvenţe istorico-socio-culturale, fiecare dintre acestea, determinată sau autodeterminându-se, după perioada istorică străbătută şi teritoriul în care s-a dezvoltat. Am încercat să evidenţiem acei factori, care ni s-a părut că au influenţat formarea unui stil arhitectonic original al sinagogii - eclectismul iudaic2 - propriu evreilor, cu forme de exprimare de o mare eterogenitate, dar care se regăsesc totuşi, într-o evidentă unitate3. Arhitectura sinagogii a fost după emancipare într-o relaţie biunivocă cu spaţiul construit în care s-a dezvoltat, de la care a preluat anumite elemente de plastică arhitectonică, la rându-i marcând acest spaţiu prin specificitatea ei. Cu toate vicisitudinile prin care au trecut evreii europeni de-a lungul vremii, când 1 Mircea Moldovan, Sinagoga. Arhitectură a monoteismului, Bucureşti, Ed. Paideia, 2003, p. 147 , (în continuare: Sinagoga...) ...cazul evreilor, aceştia trebuind să parcurgă intr-un singur secol - al XIX - lea - toate curentele care au modelat lumea modernă printr-o înaintare lentă: umanismul, Renaşterea, Reforma, naţionalismul... 1 Felicia Grigorescu, Arhitectura sinagogală în nord-vestul Transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX - lea. Eclectismul iudaic al faţadelor, în Studii şi comunicări, seria Istorie. Etnografie. Artă, XXIIXXIV/II, 2005-2007, Ed. Muzeului Sătmărean, 2007, p. 337. 3 Lucian Blaga, Trilogia culturii. Orizont şi stil. Spaţiul mioritic. Geneza metaforei şi sensul culturii, Ed. pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969, p. 3: Stilul, atribut în care înfloreşte substanţa spirituală, efactorul imponderabil prin care se împlineşte unitatea vie într-o varietate complexă de înţelesuri şi forme. Satu Mare - Studii şi Comunicări, nr. XXXI/II, 2015, p. 253-263
