Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)
Istorie
vestiţiilor guvernamentale în oraş şi o relocare a producţiei industriale24, de teamă ca aceasta să nu fie pierdută în cazuri de forţă majoră privitoare la o eventuală retrasare a graniţei, cum de altfel s-a şi întâmplat la sfârşitul lui august 1940 prin cel de-al doilea ’’Acord de la Viena”. Concluzii: Instaurarea dictaturii regale în oraşul Satu Mare se încadrează în siajul mai larg al alunecării treptate a societăţii româneşti în mrejele extremismului de dreapta prin aducerea în prim-planul discursului public a teoriilor antisemite şi rasialiste. Cu un trecut multietnic, oraşul Satu Mare nu a fost ferit de vâltoarea istoriei, dezvoltându-se şi în urbea de pe Someş concepte ce pot fi atribuite unor interpretări etnocentriste de sumă nulă, în care bătălia pentru resurse economice şi/sau întâietate socială au primit coloratură etnică. Deşi majoritatea istoricilor nu încadrează guvernarea autoritară a lui Carol al II-lea în rândul regimurilor de orientare fascistă, totuşi, carlismul trădează mecanismul degradării continue a unui sistem politic. Se evidenţiază cu precădere încercările administraţiei centrale de a româniza urbea sub toate aspectele, atât demografic cât şi economic. Un aspect interesant din perspectivă istorică îl reprezintă comunitatea iudaică a oraşului ce a rezistat într-o măsura semnificativă constrângerilor de natură economică, reuşind până la instaurarea guvernului Gigurtu să-şi păstreze ponderea în acţionariatul principalelor companii din oraş. Discursul oficial devine tot mai tributar teoriilor rasialiste din epocă, presa adoptând o tonalitate discriminatorie la adresa celorlalte naţionalităţi. Presiunile tot mai puternice venite dinspre Budapesta în pandant cu ambiguitatea Berlinului faţă de situaţia Transilvaniei, au dus la o reconsiderare a priorităţilor investiţionale ale statului român în regiunile de graniţă. Oraşul Satu Mare, dintr-o localitate cu un pronunţat caracter industrial la nivelul României Mari trece printr-o dezindustrializare accentuată spre sfârşitul deceniului trei din considerente geostrategice. Sătmarul a cunoscut pe toată durata regimului de mână forte a regelui Carol al II-lea o înăsprire a autorităţii centrale precum şi punerea între paranteze a aspectelor democratice referitoare la libertăţile cetăţeneşti, prefigurându-se norii negri ai războiului ce aveau să se abată peste puţin timp deasupra continentului european. Efectele dictaturii regale în oraşul Satu Mare (1938-1940) Marius Baloş Muzeul Judeţean Satu Mare Satu Mare, RO mariusbalos@gmail.com Bibliografie: Presă: Conştiinţa Română, An I, 10 martie, 1938. Conştiinţa Română, An I, 14 aprilie, 1938. Conştiinţa Română, An I, 27 iulie, 1938. Conştiina Română, An I, 23 septembrie, 1938. Vieaţa Creştină, an IV, nr.2, 28 august, 1938. 24 Cum e, de pildă, cazul întreprinderii industriale ”UNIO” care îşi transferă treptat producţia în localitatea Braşov. 119
