Hágó Attila Nándor et al.: Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 31-32/1. (2015-2016)
Hágó Attila Nándor: Descoperiri neolitice de la Carei-Bobald I (jud. Satu-Mare)
6 Hágó Attila Nándor cele mai bogate şi înfloritoare sate cu iobagi şi jeleri8. Localitatea a fost părăsită cel mai probabil în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, după semnarea păcii de la Sătmar. Primele cercetări arheologice au fost întreprinse la începutul secolului XX (1908), de către A. Vende9. Materialul arheologic format mai ales din vestigii datate în epoca bronzului au ajuns în colecţia Muzeului Comitatului la Cărei. Săpăturile sistematice au fost începute în a doua jumătate a anilor ’60 ai secolului trecut de către cercetătorul Muzeului Municipal Cărei J. Németi. Cercetările arheologice cu mici sau mari întreruperi, au fost continuate şi în deceniile următoare, prin colaborarea muzeului careian cu Institutul de Tracologie din Bucureşti, urmând ca, începând din anii 2000 prin încheierea unei protocol de colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, să devenă un şantier şcoală care funcţionează şi astăzi. Prin diferite proiecte internaţionale au fost folosite metode moderne interdisciplinare de cercetare şi au fost localizate şi secţiunile săpate în perioadele mai vechi de cercetare10 (Planşa VI/3). Stratul superior al dealului Bobald a fost bulversat de mai multe ori. Prima dată prin săparea mormintelor medievale târzii, urmate de transportarea pământului pentru diferite construcţii, lucrări agricole şi de plantarea pomilor fructiferi în a doua jumătate a aniilor ’50 a secolului XX. Astfel până la adâncimea de 0-40 de cm, materialul arheologic este foarte amestecat, descoperind astfel material ceramic preistoric, oase umane din cimitirul medieval dar şi obiecte moderne. Săpăturile aferente au avut în vizor cercetarea tell-ului, care se datează în epoca bronzului mijlociu, în cultura Otomani, având o stratigrafie verticală de peste 3 m. Din acestă perioadă avem locuinţe de suprafaţă, gropi menajere şi o cantitate însemnată de material ceramic11 şi osteologic12; tot din zona centrală a aşezării avem şi o descoperire de mormânt de incineraţie în urnă, datată în epoca bronzului, în faza mijlocie a culturii Otomani13. Pe lângă materialul arheologic din această perioadă trebuie să menţionăm că avem descoperiri şi din alte epoci ale preistoriei: din neoliticul târziu, din cultura Găva14, gropi menajere din epoca celtică15 şi dacică16, dar şi un cimitir medieval târziu, unele morminte având un inventar deosebit (ace de coc, inele, coliere, cingătoare, etc)17. Tot în partea superioară a ie//-ului au fost descoperite urmele capelei medievale18. După această scurtă introducere despre localizarea geografică şi prezentarea sumară a istoricul cercetărilor şi a stratigrafiei sitului arheologic Bobald, vom trece la ţelul nostru de a prezenta descoperirile neolitice de pe tell şi din împrejurimile acestuia. Majoritatea materialului neolitic descoperit în situl arheologic Carei-Bobald provin din perieghezele efectuate în zona Bobaldului, o parte mai mică provin din teli din săpăturile sistematice, efectuate în perioada 1986-2002. Nivelul de locuire neolitică se găseşte la o adâncime de cca. 3,40-4 m de la nivelul actual al solului şi au fost descoperite doar câteva complexe, gropi menajere cu un material destul de sărac. în apropierea aşezării de tip tell, descoperiri neolitice avem din următoarele puncte (Planşa V/l) Bobald If. - partea centrală a promontoriului, în solul antic au fost descoperite fragmente ceramice din neoliticul târziu19. 8 Suciu 1968 II, 299, Maksai 1940, 117; Németi 1999, 64. Mérai 2007, 23-48; Mizsér, 2001, 250. 9 Borovszky 1910,409-410 10 Németi, Molnár 2012, 19-34; Mizsur 2014, 67-84. 11 Németi, Molnár 2002; 2007; 2012. 12 El Susi 2002, 243-265. 13 Németi, Dani 2001, 95-126. 14 Németi, Molnár 2012. 15 Material arheologic descoperit cu ocazia săpăturilor sistematice. Nepublicat, în colecţia Muzeului Municipal Cărei. 16 Németi 200, 57-70. Németi 2014 in press. 17 Németi 1986-87,172-175; Szőcs, Mérai, T. Eng 2005, 315-325. Németi, Molnár 2012, Abb. 21-23. 18 Németi, Molnár 2012, Abb. 30-32. 19 Németi 1986-87,21-22, Fig. 25/5-7.
