Hágó Attila Nándor et al.: Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 31-32/1. (2015-2016)
Monica Mărgărot - Cristian Virag: Vănător şi în lumea "de dincolo". Analiza invetarului funerar confecţionat din materii osoase, provenind dintr-un mormânt din necropola eneolitică de la Urziceni-Vamă (jud. Satu Mare)
Vânător şi în lumea „de dincolo". Analiza inventarului funerar confecţionat din materii osoase 27 Datele publicate până în prezent par să ateste faptul că racloirele din dinte de Sus sp. erau folosite pentru prelucrarea lemnului (eliminarea scoarţei, prelucrare mânere/tije din lemn, ascuţire lemn etc.)12. Aspectul foarte proaspăt al raclage-ului este determinat de o reascuţire periodică a frontului activ. Ipoteza este confirmată de studiile etnografice conduse de Chiquet13, care arată că, la grupele din Indonezia, piesele de acest tip sunt reascuţite. Se menţine astfel unghiul de atac al frontului activ. Acest front activ evoluează de la o formă rectilinie la una concavă, în funcţie de durata utilizării. Racloirele erau folosite pentru a pregăti tija din lemn a armelor de vânătoare sau chiar pentru a crea arme (ex. suliţe) din lemn. Din păcate, cele din urmă se păstrează în condiţii excepţionale. Piesele din dinte analizate se află în etape diferite de evoluţie a uzurii. Mai mult, prezenţa unui suport dovedeşte grija posesorului pentru a avea în permanenţă un stoc pentru a confecţiona racloirs, cu ajutorul cărora se puteau pregăti armele. La acest tip de materie primă putem afirma că se exploata întregul bloc, deoarece am identificat atât piese confecţionate din zona de rădăcină, cât şi dinspre vârf. Pentru celelalte două tipuri de materii prime nu putem face observaţii similare. Nici sursele de achiziţie ale materiei prime nu sunt determinabile în toate cazurile. Dacă în cazul dintelui, putem considera vânătoarea drept sursa de achiziţie, nu ştim dacă osul şi cornul provin tot de la animale vânate (sau din expediţii de colectare, pentru corn). Şi piesele litice identificate în acelaşi context funerar, par să aparţină aceleaşi categorii, a pieselor de transformare/prelucrare a altor materiale. Ele au servit, cel mai probabil, pentru a ascuţi/repara vârfurile din os şi corn. Faptul că un astfel de inventar însoţea un bărbat reflectă tipurile de credinţă ale comunităţii: continuarea şi dincolo de moarte a aceloraşi activităţi, implicit a statutului social. Este clar vorba despre un vânător iar piesele care îl însoţeau trebuiau să-i servească şi dincolo de moarte, pentru a vâna şi a-şi desfăşura activităţile cotidiene. în egală măsură, piesele din mormânt ne oferă informaţii valoroase despre soluţiile tehnologice (manufacturare/folosire/ întreţinere/abandon), dar şi despre tipul de vânătoare practicat de comunitate (interacţiunea om/mediu). De altfel, analize similare asupra unor contexte arheologice au demonstrat că nu există piese „cu vocaţie funerară”1“1 la nivelul preistoriei, adică nu există piese care să fi fost create cu scopul unic de a fi depuse alături de defunct. Acest context este, de fapt, ultimul episod al „vieţii” acestor artefacte care au fost îndelung utilizate şi chiar reparate/reciclate, după cum este şi cazul inventarului din acest mormânt. Cel mai probabil, biografia acestor artefacte s-a suprapus cu cea a posesorului. Deci, prin intermediul lor, putem reconstitui şi fragmente din viaţa persoanei înhumate. Pe de altă parte, acest mobilier funerar este selectat, deoarece după cum au observat unii specialişti15, lângă defunct nu sunt depuse toate tipurile de obiecte care i-au servit de-a lungul vieţii, manifestându-se, se pare, o preferinţă pentru podoabe şi arme. Analiza inventarului funerar din celelalte morminte ale necropolei de la Urziceni a arătat că există un model cultural, la nivelul compoziţiei inventarului, puternic structurat pe genuri (bărbaţii cu arme şi unelte specifice, uneori cu câte un vas, în opoziţie cu schelete de femei însoţite de mai multe vase ceramice şi podoabe)16. Monica Mărgărit Universitatea „Valahia” din Târgovişte, e-mail: monicamargarit@yahoo.com Cristian Virág Muzeul Judeţean Satu Mare, e-mail: ccvirag@gmail.com 12 Sidéra 2000, 2008, 2012; Maigrot 2001, 2005; Legrand/Sidéra 2007. 13 Chiquet/Rachez/Pétrequin 1997. 14 Bailly/Plisson 2008, 12. 15 Sohn 2008. 16 Szücs-Csillik/Virag 2016.
