Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

Familia Demi an...

Ultimul dintre feciorii părintelui Atanasie Demian care au urmat cariera preoţească este şi cel mai valoros din punct de vedere al carierei intelectuale, Cecil Paul.

A ajuns până la demnitatea de arhidiacon onorar, protopop emerit. S-a născut în 1882, probabil la Gherla, acolo unde Atanasie Demian, tatăl său, era încă profesor.

Prima clasă gimnazială a urmat-o la Premonstratenşi în Oradea, fiind coleg cu viitorul preot-profesor Leontin Panovici43. A absolvit liceul la Beiuş în 1903, de această dată fiind coleg, printre alţii, cu artistul Ştefan Mărcuş, cu avocatul-martir Nicolae Bolcaş şi cu viitorii preoţi greco-catolici: Augustin Mihalca, Andrei Moisa, George Moody, Coriolan Manu44.

A urmat apoi teologia la Gherla, în aceeaşi generaţie cu viitorul preot greco-catolic Mihail Erdős (1884-1924, slujitor la Certeze şi Boineşti)45. A activat aici în cadrul Societăţii Literar Bisericească „Alexi-Şincai”, aidoma tatălui său conducându-i chiar destinele, în anul universitar 1906/190746. în acel an de fapt a şi predat istoria şi geografia la Preparandia din localitate47. între 1908-1911 a fost student al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta48.

A fost hirotonit în 1917. Şi după hirotonire a fost profesor la şcolile Gherlei. A fost foarte activ în timpul evenimentelor din toamna anului 1918, premergătoare Marii Uniri, făcând parte din Comitetul Naţional Român din localitate49. în 1919 a fost numit director al Şcolii normale de băieţi din Gherla, asigurând conducerea unităţii până în momentul preluării parohiei negreştene. în 1920 devine membru al Exactoratului Diecezan.

A fost foarte legat de parohia Negreşti, urmându-i la conducerea acesteia tatălui său, decedat în primăvara anului 1923, ocupând postul de paroh din iulie 1923. A fost şi protopop al districtului Ţării Oaşului. A militat neobosit în cadrul „Astrei” locale.

După 1918 a activat pe tărâm politic sub faldurile formaţiunii naţionale, ulterior naţionalţărăneşti, numărându-se printre liderii acesteia.

A trecut la cele veşnice în 24 mai 1946, după o grea suferinţă. Nu am putea să îi descriem mai bine păstorirea la Negreşti decât cu cuvintele unuia dintre urmaşii săi la slujirea acelui altar, paroh ortodox: „Preotul şi protopopul Cecil Demian s-a bucurat de multă stimă şi dragoste, atât din partea credincioşilor cât şi a preoţilor din protopopiat, fiind un preot cu alese însuşiri duhovniceşti, de o bunătate şi moralitate exemplare şi cu o vastă cultură teologică. Credincioşii din Negreşti îi păstrează cu evlavie amintirea, ca unui păstor sufletesc desăvârşit, petrecându-1 la groapă cu şiroaie de lacrimi, la înmormântarea sa, care s-a făcut cu mare pompă, în curtea bisericii, de către un numeros sobor de preoţi”50.

Ca să întărim cuvintele dinainte şi pentru a demonstra frumoasa memorie ce i s-a păstrat părintelui Cecil la Negreşti vom apela la un pasaj dintr-o carte-interviu dedicată părintelui arhimandrit Roman Braga51, slujitor pentru câţiva ani la Negreşti, considerat astăzi a fi unul dintre marii duhovnici români: „Poporul acela din Negreşti tare mult m-a iubit. Le-am spus de la prima Duminică: să-mi aduceţi copiii la şcoala duminicală. Când au auzit ei aşa ceva tare s-au bucurat: nu li se mai întâmplase o invitaţie ca aceasta, de când era protopopul Demian, greco-catolicul (sublinierea noastră). Duminica era plină biserica de copii, după Vecernie. Căci făceam Vecernie, se spărgea

43 A Já^sóvári Prémontrei Kanonokrend Nagyváradi Vőgymnasiumának (Anuarul Gimnaziului Superior aparţinător ordinului premonstratenşilor Oradea), 1892/1893, Nagyvárad [Oradea], 1893, p. 109.

44 Constantin Pavel, op. dt., pp. 256-257.

45 Schematismus Venerabilis Cleri Dioecesis Szamosujváriensisgraeá rítus catholicorumpro anno a Christo nato 1906, Gherla, 1906, p. 232.

46 Eugenia Glodariu, op. at, p. 102.

47 Gheorghe Breharu, op. át., p. 84.

48 Cornel Sigmirean, op. át., p. 439.

49 Anuarul Liceului „Petru Maior” din Gherla pe anuljubilar 1928/1929, Gherla, 1929, p. 14.

50 Istoriculparohiei Negreşti, p. 9.

51 Pentru perioada petrecută de părintele Roman Braga la Negreşti vezi Viorel Câmpean, Oameni şi locuri din Sătmar, Satu Mare, 2008, p. 158-160.

65