Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

FONDURI DIN ARHIVA DE STAT A REGIUNII TRANSCARPATIA PRIVIND COLONIŞTII GERMANI DIN TRANSCARPATIA

Irina Liuba HORVAT Mihailo DELEGAN

Keywords: Germans, colonisation, Transcarpathia, archive structures, documents

Abstract: The German population lived in Transcarpathia even before modern colorizations from the 18th-19th centuries. In the Middle Ages, the Hungarian Royalty tried to apply a fair administration and to encourage the appearance of economic power centers. These were some of the reason of the colonization of ’’hospites” in the most of the counties from this area. Most of them lived in localities which had royal privileges. The Germans were assimilated by the local populations before the end of Middle Age after the royal politics was changed and the cities were donated to the aristocrats.

The modern colonization started in Transcarpathia in the 1730s, on the huge domains of the Schönborn family, and it had mainly an economical purpose. Most of the documents regarding the German colonization are thus located in the Schönborn family archive, but also in the archives of the Supreme Count and Viscount of the Ujgorod and Ugocea Counties. These written sources could constitute a precious starting point of a systematical historical, ethnographical or anthropological research of the German community in Transcarpathia.

*

* *

Prezenţa germană în Transcarpatia antedatează cu mult colonizările moderne, din secolele XVTII-XIX. In evul mediu, tendinţa regalităţii maghiare de a implementa o administraţie coerentă In această regiune şi de a încuraja formarea unor poli de putere economică determină colonizarea aşa-numiţilor „oaspeţi regali” („hospites”) în majoritatea comitatelor care funcţionau atunci în zonă. Mulţi dintre ei de origine germană, aceştia au populat localităţi înzestrate foarte repede şi cu privilegii regale care le confereau un anumit grad de autonomie, în primul rând scoaterea de sub autoritatea comitatensă. Cel mai probabil, etnicii germani s-au asimilat înainte de finalul evului mediu, după ce politica regală se schimbă şi oraşele sunt donate masiv unor nobili, anulându-se astfel privilegiile care le individualizau.

Colonizarea din secolele XVIII-XIX are loc în alte condiţii socio-economice. După răscoala lui Francisc Rákóczi II din 1703-1711, structura de proprietate din zonă se schimbă, iar marile moşii ajung în mâinile învingătorilor. Astfel, în 1726, uriaşele domenii Mukachevo şi Cinagyevo (Szentmiklós), cuprinzând, pe lângă oraşul Mukachevo, trei cetăţi, 6 târguri şi 181 de sate ajung în posesia episcopului de Mainz, Francisc Lothar Schönborn1. Colonizarea germanilor pe domeniile menţionate este însă iniţiată de fratele acestuia, Friedrich Karl Schönborn, fost cancelar imperial, episcop de Bamberg şi Würzburg, în anii 1730, când primeşte de la curte permisiunea de a aşeza 100 de familii de germani pe domeniile sale din Transcarpatia. La scurt timp după aceasta, încă 183 de familii de germani sunt colonizate în Transcarpatia. In anii

1 Georgij Vasziljevics Pavlenko, /I németek letelepedése Kátpátalján (Telephelyek, irányotok, következmények)', http://www. szabarchiv.hu/drupal/sites/default/files/37-48.pdf.

Satu Mare - Studii şi Comunicări, nr. XXIX/II, 2013, p. 53-58