Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

Viorel Ciubotă

care în lucrările sale monumentale despre iobăgia din veacurile XVI2; XVII3, XVIII4 în Transilvania, consacră pagini însemnate şi comitatului Satu Mare. Prin apelul la documentele răspândite într-un mare număr de arhive precum şi la mărturiile contemporane, contribuţiile lui David Prodan rămân cele mai importante din toată istoriografia română şi maghiară de până acum!

Vom aminti încă preocupările din domeniu al unor istorici locali care au ca obiect părţi ale comitatului Satu Mare sau diferite aspecte din viaţa socială a lui.

Astfel, loan Török se ocupă de relaţiile urbariale din zona Careiului având la bază urbariile întocmite în anii 1722-17745. Bujor Dulgău scrie despre raporturile feudale din Ţara Oaşului în veacurile XVI-XIX folosind mai ales surse arhivistice6.

Victor V. Dragoş scria prin anul 1987 despre voievozi români din fruntea satelor sătmărene în veacul al XVIII-lea, prezentând încă 7 nume noi care se adăugau la cele publicate până atunci7.

Ultimele contribuţii aparţin istoricului Marius Diaconescu şi priveşte conscripţiile cetăţii Sătmar din anii 1569-15708 şi lui Takács Péter, un istoric din Ungaria care publică urbariile din anii 1772-1775 din plasa Nyír având ca centru oraşul Cărei9. Sigur că mai există şi alte contribuţii referitoare la secolele XVII-XVIII şi mai ales la realităţile sociale şi economice dar ele privesc doar o localitate sau când sunt generale sunt scrise atât de tendenţios încât nu merită să fie amintite decât în lucrările consacrate istoriografiei.

In rândurile care urmează ne vom referi la două documente extrem de importante din punct de vedere al realităţilor sociale în primele trei decenii ale veacului al XVIII-lea. Primul document este reprezentat de o conscripţie întocmită în anul 1701 de provizorul cetăţii Satu Mare, András Etey şi George Ónodi primar al oraşului Satu Mare cuprinzând iobagii şi inquilinii aparţinând domeniului Satu Mare, domeniu aflat în proprietatea împăratului. El este important pentru că înregistrează atât pe cei prezenţi, dar şi pe cei fugiţi, arătând totodată şi unde erau fugiţi.

Cele 21 de sate care sunt conscrise ca aparţinând domeniului (Buzeşti, Sârbi, Poiana Codrului, Borleşti,Crucişor, Săcălăşeni, Bicău, Măriuş, Sâi, Solduba, Sărătura (cătun al satului Gereuşa), Gereuşa, Hurezu Mare, Racova, Mădăras, Medişa, Cuţa, Soconzel, Socond, Stâna, Bolda), bineînţeles că prezintă doar partea deţinută de împărat, în conscripţie nefiind trecuţi şi proprietarii nobili10 11. Din cei 436 de supuşi conscrişi 141 erau prezenţi iar 295 erau fugiţi11.

După locul unde au ajuns cei fugiţi ei se repartizează în felul următor: 131 în alte localităţi din comitatul Satu Mare (44,4%), 103 în comitatul Solnacul de Mijloc (34,9%), 5 în Chioar (1,69%), 3 în comitatul Crasna (1%), 1 în comitatul Ugocea, 16 în Transilvania, Bonţida, Bârsău Mare, Suatu, Blaj, Stejăriş, Agârbiciu) (5,42%), 11 în Bihor (3,72%), 3 în Szabolcs (Ungaria) (5,4%) şi 16 nu se ştie unde au fugit (5,42%)12.

Conscripţia din 1701 o completează pe cea publicată de Liviu Borcea în anul 1980 şi care

2 D. Prodan, Iobăgia in Transilvania în secolul al XVI-lea, voi. I-Il, Bucureşti, 1967-1968.

3 Idem, Iobăgia în Transilvania în secolul al XVII-Iea, voi. I-II, Bucureşti, 1986-1987.

4 Idem, Problema iobăgiei în Transilvania 1700-1848, Bucureşti, 1989.

5 loan Török, „Relaţii urbariale în oraşul Cărei şi în împrejurimi în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea”, în Satu Mare. Studii şi comunicări, VII-VIII, 1986-1987, p. 191-206

6 Bujor Dulgău, „Raporturi feudale în satele din Ţara Oaşului în sec. XVI-XIX”, în Satu Mare. Studii şi comunicări, IX-X, 1992-1993, p. 91-101. El publică 8 nume de voievozi din Oaş în primele două decenii ale veacului al XVIII-lea.

7 Victor V. Dragoş, „Voievozi locali în ţinuturile sătmărene în secolul al XVIII-lea” în Satu Mare. Studii şi comunicări, VII-VIII, 1986-1987, p. 239-245.

8 Marius Diaconescu, Izvoare de antroponimic şi demografie istorică Conscripţiile cetăţii Sătmar din 1569-1570, Cluj-Napoca, 2012.

9 Takács Péter, Documente urbariale din plasa Njir a comitatului Satu Mare, Nyíregyháza, 2010.

10 Arhivele Naţionale. Direcţia judeţeană Cluj, fond Prefecturajudeţului Satu Mare. Acta publico- politicorum, cutia 53, 1700- 1701, f. 456-461.

11 Ibidem, f. 461.

12 Ibidem.

24