Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

cu acest neam începe în urma unor neînţelegeri privind drepturile de moştenire pe linie feminină, complicate de acuzaţia de cotropire de moşii la adresa lui Egidiu şi Grisogonus de Csarnavoda. In 1446, sentinţa palatinului îi condamnă pe ambii la confiscarea moşiilor, iar pe Egidiu la pedeapsa capitală. Grisogonus scapă din cauza apartenenţei sale la tagma preoţească, însă este nevoit să plă­tească o amendă de 50 de mărci52. Cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri, sentinţa nu este aplicată în toată duritatea sa, reprezentând doar un impuls pentru a determina cele două părţi să ajungă la o înţelegere. Perdanţii din familia de Csarnavoda plătesc în moşii preţul procesului: părţile din moşia Csázló din Satu Mare53, o treime din moşia Tămăşeni, un sfert din Porumbeşti, ambele din comitatul Ugocea, partea lor din moşia Osi şi restul moşiilor din Bihor pe care le posedau54. Nici familia de Csarnavoda, care devenise o forţă zonală importantă, nu supravieţuieşte însă secolului al XV-lea. Aflat într-o situaţie asemănătoare lui Nicolae Fekech de Vasvári, Egidiu de Csarnavoda, ultimul descendent al familiei, îşi transformă în moştenitori cu drepturi depline toate cele patru fiice pe care le avea55. Situaţia se complică însă după moartea sa, survenită în jurul anului 1489. Averea uriaşă pe care o lăsase în urmă Egidiu a stârnit numeroase pretenţii, cele mai îndreptăţite, în afara fiicelor sale, fiind ale familiei înrudite de Surâny. In ciuda unei înţelegeri la care au ajuns reprezentanţii celor două familii (fiicele lui Egidiu şi familiile lor, respectiv Gheorghe de Surâny) în anul 149456, procesul se complică în anul 1500 prin manifestarea pretenţiilor noilor familii ale fiicelor lui Egidiu asupra averii lui loan de Csarnavoda57. Prin prelungirea procesului pe o perioadă mai lungă de 30 de ani58, au crescut numeric atât cei decedaţi (în jurul anului 1520 moare Gheorghe de Surâny, penultimul reprezentant al acestei familii), cât şi pretendenţii la moştenire. Astfel, pe lângă rudele prin alianţă matrimonială (căsătoriile contractate de fiicele lui Egidiu de Csarnavoda)59, îmbogăţite pe parcursul procesului cu descendenţi de ambele sexe, s-au prezentat la judecată şi familiile înrudite prin sânge cu soţii celor patru fiice ale lui Egidiu. Se ajunge astfel ca o înfăţişare în faţa instanţei, la încheierea procesului, să se refere la interesele a nu mai puţin de 24 de persoane provenind din 10 familii diferite60. Ca un deznodământ al uriaşului proces, doar moşiile familiei Csarnavoda din comitatul Ugocea, respectiv Halmeu, Porumbeşti, Tămăşeni, Turţ şi Pást, şi în plus moşia Csarnavoda din Bereg au rămas singurului descendent al neamului Kâta care mai era în viaţă: Sebastian de Surâny61. Celelalte moşii din Bereg şi proprietăţile din Satu Mare urmau să fie divizate între restul pretendenţilor. In mod ironic, Sebastian de Surâny moare la rândul său fără moştenitori de sex masculin, cândva înainte de anul 1560. O parte a moşiilor familiei sale şi cele moştenite după stingerea familiei Csarnavoda le lasă soţiei sale, Sofia Dersi. Drumul moşiilor, care devine acum extrem de întorto­cheat datorită moştenirii pe linie feminină poate fi urmărit cu destulă siguranţă până la jumătatea Istoria familiei şi istoria moşiei nobiliare... 52 MOL, DL 13959. 53 în text greşit comitatul Ugocea. Ibidem. 54 Ibidem. 55 MOL, DL 82061. Regele Vladislav Jagelló le recunoaşte pe fiicele „îmbăieţite” ale lui Egidiu de Csarnavoda ca urmaşi cu drepturi depline asupra moşiilor sale din comitatele Ugocea, Satu Mare şi Bereg, la dorinţa acestuia. 56 MOL, DL 24590. 57 loan împărţea cu Egidiu proprietatea asupra următoarelor moşii: Turţ, Tămăşeni, Băbeşti, Halmeu, Porumbeşti din Ugocea, Lazuri, Nisipeni şi Dorolţ din Satu Mare; MOL, DL 24590. 58 Procesul se încheie în faţa regelui Ludovic II în anul 1525; MOL, DL 82695. 59 Cele patru fiice (Ana, Sofia, Margareta şi Elisabeta) s-au căsătorit în familiile Tarkany, Vetesy, Derencheny şi Arthandy. 60 în 1 februarie 1525, la proces sunt prezenţi, şi în numele rudelor lor, următorii: Sebastian de Swran, Nicolae, Ladislau şi Francisc de Tharkan, Ladislau Thegzes de Anarch, fiul lui Petru de Derenchen: Paul, Emetic Ormos de Chychyo, Ecaterina, fiica lui Sebastian de Swran, fiii lui Gheorghe de Swran: loan, Grigore şi Gheorghe, şi fiicele acestuia: Sofia şi Ecaterina, Francisc şi Ladislau de Tharkan, fiica lui Egidiu de Charnawoda şi văduva lui Martin de Wethes: Sofia, copiii lui Nicolae de Tharkany: Gaspar, Nicolae, Wolfgang, Ana, Sofia, Magdolna; copiii lui Ladislau de Tharkan: Ştefan şi Petronella; MOL, DL 82695. 61 MOL, DL 71193. 19

Next

/
Thumbnails
Contents