Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)
Etnografie
Evoluţia instituţiei năsitului... Cu câmpii roditore Pă un pat cu floricele Cu flori mirositore Presărat cu stele Cu ape curgătore Floarea soarelui la cap Pentru tătă lume adăpătore Luna la pticiore Iar Dumnezău s-o gândit Norii-1 legănau Că acest pământ trebe de cineva stăpânit în jetii cântau Şi nu s-o aflat nici o fiinţă pământească Iar Adam când greu s-o sculat Să-l stăpânească La Eva o cotat spăriet De-acee l-o făcut Dumnezău Şi-n dată s-o pus pă strigat Pă strămoşu nost Adam De gândei că nu-i lucru curat Luându-i trupu din pământ Dumnezău din somn s-o trezit Sufletu din spirit sfânt Şi i-o dzâs lui liniştit Oasele din piatră Nu te teme Adame Sânjele din Marea Roşie Că ăsta-i os din osele tale Frumuseţea din soare J Şi carne din carnea ta Ochii din stele Creşteţi şi vă-nmulţiţi Mintea din cer Şi pământu stăpâniţi Gândul de la îngeri Şi de-amu cu gându Inima din mijlocu pământului Şi neam de neam, şi viţă de viţă Gândul din iuţirea fulgerului O dat Dumnezău Şi-o luat patru slove Şi s-o născut şi aceşti doi crai Din cele patru colţuri ale pământului Şi le-o dat Dumnezău şi lor odraslă Şi I-o pus numele Adam Iară când le-o dat Iară Dumnezău cunoscând N-o ştiut ce să facă Că nu-i bine om sângur pă pământ Da o chemat o bătrână I-o dat lui Adam, somn greu Care aceeie o dzâs să pună Şi I-o luat o costă Doi părinţi sufleteşti Din costa lui ce stângă Care să-l ducă la popă şi l-o creştinat Şi-o făcut pă strămoşa nostră Eva Şi-o ştiut grăii Tot după chipu şi asemănarea sa Şi-o ştiu dzera Iar acum ne mai având Dumnezău ce lucra Iară cu colacii aiştia O pote că duminică era Sunt răscumpăraţi O pote co fost trudit De la părinţii sufleteşti.” S-o pus un ptic şi-o adormit Schimbările ce intervin în cadrul relaţiei naş-fin nu sunt ipoteze, ele sunt realităţi evidente, important este să fie stabilit sensul schimbărilor, a trecerii de la tradiţional la modern. Premisa de la care am pornit în legătură cu pattern-ul tradiţional al relaţiei de rudenie şi de năşit este că, în vechime, naşii erau aleşi după modelul transmiterii funcţiei de naş pe principiul patriliniarităţii, model de altfel întâlnit în întrega Românie. în Ţara Oaşului complexul de elemente socio-culturale a cunoscut o configuraţie relativ omogenă şi stabilă de-a lungul timpului. Este cunoscut faptul că oşenii sunt caracterizaţi de un sentiment cultural de castă, ei se căsătoresc foarte rar cu străinii de zonă. Ultimii ani aduc modificări în acest sens, fiind acceptate alianţele matrimoniale şi cu ’’străinii” de loc, alianţe care aduc cu ele noi modele culturale, noi valori spirituale. Pentru a cunoaşte, din punct de vedere socio-cultural, modul de funcţionare a instituţiei năşitului, în special în Ţara Oaşului, am considerat necesară o cercetare de teren care să evidenţieze structura pe care se bazează această instituţie şi modul ei de manifestare în trecut, dar şi în prezent. 16 Inf. Neamţ Vasile, 71 ani, Lechinţa, jud. Satu Mare. 167
