Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

Daniela Bălu

*

* *

I. Structura organizatorică a Bisericii Ortodoxe Române după Marea Unire

Formarea statului naţional unitar român a fost complinită politic printr-o legislaţie menită să ofere tuturor regiunilor ţării un cadru comun de dezvoltare, garantând prin Constituţia din 1923 libertatea cultelor religioase, doar dacă acestea nu aduceau “atingere ordinei publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare a Statului”'. In anul 1928 era votată Legea pentru Légimül General al Cultelor, ce prevedea cu exactitate cultele la care se făcea referire: “Pe lângă Biserica ortodoxă, a cărei organizare este stabilită prin lege specială, în Statul român mai există şi următoarele culte istorice: a) cultul român greco-catolic (unit); b) cultul catolic (de rit latin, greco-rutean şi armean); c) cultul reformat (calvin); d) cultul evanghelic-luteran; e) cultul unitarian; f) cultul armeano-gregorian; g) cultul mozaic (cu diferitele sale rituri) şi h) cultul mahomedan”1 2.

Structura confesională a României după Marea Unire, potrivit datelor recensământului din 1930, reflectă ponderea religiilor la nivel naţional, astfel, din totalul populaţie de 18.052.028 locuitori, ortodocşi erau 72,6%; greco-catolici 7,9%; romano-catolici 6,8%; reformaţi (calvini) 3,9%; evanghelici (luterani) 2,2%; unitarieni 0,4%; mozaici 4,2%, restul alte religii3.

In Transilvania, din totalul de 3.217.988 locuitori, 27,7% erau ortodocşi; 31,1% grecocatolici; 12,8% romano-catolici; 15,5% reformaţi (calvini); 7,5% evanghelici (luterani); 2,1% unitarieni; 2,5% mozaici, restul alte religii4.

Din cei 1.427.391 locuitori greco-catolici ai României, în Transilvania erau 1.001.527, diferenţa de populaţie îmbrăţişând alte confesiuni: 893.176 ortodocşi, 413.224 romanocatolici, 497.861 reformaţi calvini, 244.766 luterani, 67.832 unitarieni, 81.503 religia mozaică, şi alte religii5.

Structura confesională a populaţiei din România, comparată cu cea din Transilvania, se prezenta astfel:

1930 - România

Total

populaţie

Ortodocşi

Grecocatolici

Romanocatolici

Reformaţi

Evanghelici

Unitarieni

Mozaici

Restul alte Religii

18.052.028

72,6 %7,9 %

6,8 %

3,9 %

2,2 %

0,4 %

4,2 %

1930 - Transilvania

Total

locuitori

Ortodocşi

Grecocatolici

Romanocatolici

Reformaţi

Evanghelici

Unitarieni

Mozaici

Restul alte Religii

3.217.988

27,7 %31,2%

12,8 %

15,5%

7,5 %

2,1 %

2,5 %

Comparaţia datelor evidenţiază faptul că în Transilvania predomina populaţia de religie greco-catolică, religie care prin Constituţie era recunoscută ca având „întâietate faţă

1 Enciclopedia României, Dimitrie Guşti (coord.), voll, Bucureşti, 1938, p. 417; Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, voi. 3, Bucureşti, 1981, p. 395-398.

2 Ibidem, p. 154.

3 Ibidem, p. 154; Anuarul statistic al României. 1939 ţi1940, Sabin Manuilă (coord.), Bucureşti, 1940, p. 70-74.

4 Ibidem.

5 Sabin Manuilă, Recensământul general al populaţiei României din 29 decemvrie 1930, Neam, limbă maternă, religie, voi. II, Bucureşti, 1938, p. XXIV.

114