Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

Claudiu Porumbăcean

Sucursala îşi va încheia activitatea la 24 noiembrie 1927 în urma hotărârii Consiliului de administraţie al centralei.

28. Banca Comercială Română S.A. Bucureşti Sucursala Satu Mare57 58

Una din cele mai mari bănci româneşti, BCR s-a constituit în 1907 la Bucureşti, fiind înregistrată la Tribunalul Comercial Ilfov. Consiliul de administraţie este format din 7-17 membri numiţi pe o perioadă de 4 ani.

La 3 martie 1930, BCR trimite către Tribunalul Satu Mare o adresă în care se arată că “firma noastră în şedinţa comitetului executiv din 7 februarie 1929, a hotărât înfiinţarea şi înregistrarea pe tot cuprinsul Transilvaniei şi Bucovinei a sucursalelor noastre, în oraşele reşedinţă de judeţ”. Ca atare, BCR cere Tribunalului “să binevoiţi a înregistra sucursala noastră din Satu Mare, făcând toate înscrierile necesare în registre”. In acest sens, banca l-a împuternicit pe dr. Aurel Miilea din Cluj ca reprezentant al său la Satu Mare.

29. Banca de Credit Mărunt şi Economie S.A. Satu Mare

Această societate s-a constituit la 25 martie 1926, având sediul central în Satu Mare. Scopul firmei este “de a înlesni creditul pentru societarii ei producându-le prin împrumuturi şi scontare de poliţe capitalurile necesare pentru reconstrucţia gospodăriei meseriei sau comerţului lor”, păstrarea şi investirea economiilor deponenţilor etc.

Durata de funcţionare este nelimitată iar capitalul se ridică la 500.000 lei, constând din 2.500 acţiuni nominale a câte 200 lei. Consiliul de administraţie se compune din 9-15 membri aleşi pe o perioadă de 3 ani. Prima conducere este formată din: Eduard Gáspár (director), Mauriţiu Reiter, dr. Iosif Fischer, Efraim Kamil, Henric Teitelbaum, David Grosz, Vilhelm Klein, Samuil Rosenberg şi dr. Alexandru Weisz. Hotărârile conducerii vor fi publicate în presa locală.

La Adunarea generală din 14 aprilie 1929 s-a hotărât ridicarea capitalului la 2.000.000 lei prin emisiunea a 7.500 acţiuni. Acest lucru se impunea cu precădere deoarece în pragul crizei economice, “lângă capitalul fundamental actual nici nu se putea închipui funcţionarea noastră în viitor”. în anul 1931 se înregistrează modificarea integrală a statutelor, capitalul coborând la 1.000.000 lei, 5.000 acţiuni a câte 200 lei.

Perioada crizei economice a afectat această instituţie bancară. Astfel, intr-un raport privind activitatea băncii pe anul 1932, se arată că “o nesiguranţă completă a caracterizat întregul an 1932 astfel încât posibilitatea de câştig a decăzut catastrofal”, dar cu toate acestea “şi în anul trecut am continuat activitatea noastră de credit, putem spune că fără întrerupere”.

Institutul continuă să funcţioneze până la 30 decembrie 1941 când intră în procesul de lichidare.

*

* *

în concluzie la cele prezentate în lucrarea de faţă, considerăm că viaţa economico - financiară a Sătmarului se încadrează pe deplin în sistemul economic general a României interbelice. Prezentând instituţiile bancare, fără deosebire de mărime, etnie sau influenţă politică, se observă o prosperitate după 1918 şi de asemenea unele transformări fireşti după desăvârşirea statului unitar român.

Domeniul financiar — bancar a jucat un rol deosebit de important în procesul de dezvoltare economică a zonei sătmărene, mai ales în perioade de prosperitate din anii interbelici, când numărul instituţiilor bancare a crescut atât ca număr dar mai ales ca şi capital social. Nu putem trece cu vederea anii crizei economice şi efectele devastatoare ale acesteia, când şi instituţiile de profil din zonă au avut mult de suferit din această cauză. Anii 1934 — 1938 au relansat însă activitatea financiar — bancară, instituţiile rămase întărindu-se puternic din toate punctele de vedere. Se remarcă aici câteva instituţii de profil, dintre care amintim: “Casa Noastră”, “Casa de Păstrare a judeţului Satu Mare” S.A., “Casa Naţională” S.A. Satu Mare, “Banca de Schimb şi Comercială” S.A. Satu Mare etc.

57 Idem, dos. nr. 420 Satu Mare.

58 Idem, dos. nr. 424 Satu Mare.

104