Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)

Sabin Adrian Luca - Cosmin Ioan Suciu - Anamaria Şeulean Tudorie: O schemă evolutivă a celui mai vechi val de neolitizare din sud-vestul Transilvaniei. Studiu de caz

Sabin Adrian Luca/Cosmin loan Suciu/Anamaria Şeulean Tudorie

A

B

C

D

E

F

G

H

IJ

K

L

M

N

O

OlQ

R

S

U

V

MB10

52

40

9

57

42

22

15

86

14

40

2

2

MB19

38

30

1

130

22

102

67

46

9

2

2

6

10

5

36

3

113

62

Cioara

1

7

1

7

1

1

33

5

1

CLI

86

1056

8

135

2060

26

514

3533

107

3

79

68

601

193

535

2

2634

392

CL2

4

1

97

31

160

4

1

35

27

39

132

5

CL3

15

561

2

93

649

16

104

1587

33

1

18

1

34

422

149

140

1

1262

176

MG26

22

25

141

15

64

62

17

3

4

6

3

26

1

79

32

Şeuşa

1

60

54

33

22

53

38

42

39

1

1

6

28

4

5

34

GB Bl

27

24

19

5

21

17

10

31

1

4

5

2

8

3

8

7

1

GBB10

10

20

15

5

24

19

16

18

4

7

12

1

4

14

6

5

GB B2A

2

31

10

4

14

8

8

6

10

10

2

8

2

2

2

GBB8

2

2

6

4

10

6

18

2

2

2

6

6

2

GB B9B

1

3

2

3

1

4

4

12

3

1

2

7

Ceuce

4

6

11

18

9

20

7

5

1

1

17

10

2

Turdaş

4

4

6

56

17

18

145

2

1

39

5

22

70

12

Fig. 10. Tabel prezentând analiza culorii interioare a materialului ceramic.

6. Amestecul

Preferinţa primelor comunităţi neolitice timpurii de pe teritoriul ţării noaste pentru folosirea ca principal degresant al nisipului, pare să fie confirmată de analiza efectuată asupra ceramicii din complexul B10 de la Miercurea Sibiului. Aici majoritatea degresantului nisip şi pleavă (aşadar, mai mult nisip, mai puţină pleavă) este covârşitoare-86%, urmat cu 6% de utilizarea ca degresant numai a nisipului. Restul complexelor din nivelurile Ia şi Ib sunt dominate de categoria pleavă+nisip. în complexele nivelului I de la Gura Baciului în primul nivel, trei dintre ele au ca degresant majoritar nisipul+pleava, iar unul dintre ele (B2A) prezintă un raport de egalitate dintre nisip+pleavă şi pleavă+nisip. Predominant nisip şi pleavă au materialele de la Şeuşa şi Cauce, în vreme ce materialul de la Turdaş şi Cioara are peste jumătate din total ca degresant pleavă şi nisip.

în cazul complexelor de la Cristian I s-a remarcat prezenţa într-o cantitate impresionantă ca degresant a nisipului cu bobul mare ori a pietricelelor, situaţie nemaiîntâlnită de către noi la nici un alt complex analizat. Cele trei complexe de la Cristian grupează diferit faţă de celelalte, degresarea făcânduse, în unele situaţii, folosind combinaţii de elemente nemaiîntâlnite până la acest sit, ceea ce a impus şi alocarea mai multor coduri noi.

Privită per ansamblu, analiza efectuată asupra amestecului ne indică preferinţa acestor comunităţi pentru folosirea materialului organic, ca degresant, uneori într-o cantitate mai mare, alteori în una mai mică. Studiile noastre, macroscopice, pe un lot care depăşeşte 28.000 de fragmente ceramice aparţinând culturii Starcevo-Criş, indică rezultate asemănătoare cu analiza microscopică efectuată asupra unui eşantion considerabil mai mic36.

MS

B10

MS

B19

Cioara

CLI

CL2

CL3

MS

G26

Şeuşa

GB

Bl

GB

B10

GB

B20

GB

B27

GB

B2A

GB

B8

GB

B9b

Cauce

Turdaş

1

24

1

36

1

11

46

3

11

14

3

2

10

4

2

13

2

20

46

1

1

3

5

13

15

7

12

1

54

9

2

8

1

4

4

1

1

5

9

4

8

1

7

1

7

5

8

9

2

2

2

1

A

3

1

10

2

1

A6

8

1246

53

464

43

B

4

4

2

Bl

7

4

1

1

B2

30

6

4

11

1

B3

4

151

23

38

2

2

B6

35

1

3

“Spataro 2007; Spataro 2011.

34