Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
Sabin Adrian Luca - Cosmin Ioan Suciu - Anamaria Şeulean Tudorie: O schemă evolutivă a celui mai vechi val de neolitizare din sud-vestul Transilvaniei. Studiu de caz
foarte bine păstrate, fiind acoperite de depuneri consistente din epoca hallstattiană. Un număr de 3 gropi Starcevo-Criş de mici dimensiuni au fost identificate (C , C028 şi C029), dar fără materiale consistente. Cele trei structuri de mari dimensiuni au păstrat un inventar de bună calitate şi nu prezintă urme de ardere. Cel mai probabil au fost abandonate foarte rapid în urma unei inundaţii. Momentan probele 14C colectate nu au fost prelucrate. Ceramica este de foarte bună calitate cu vase întregi şi multe vase întregibile. Arderea este relativ bună, pasta are culoare gălbuie, roşie sau roşu-brun. Ceramica fină este foarte bine arsă, având ca degresant nisip cu bobul fin sau pleavă foarte bine tocată. Ceramica fină poate fi pictată pe un fond roşu-denumită şi red-ware-cu culoare albă (pictura cu alb este caracteristică pentru primele faze IB-IC), iar alteori este bine lustruită având o culoare roşie sau neagră. Sabin Adrian Luca/Cosmin loan Suciu/Anamaria Şeulean Tudorie Fig. 7. Sitului Miercurea ll-Valea Gârbovei; cu contur îngroşat complexele Starcevo-Criş (stânga); fragmente ceramice pictate cu alb din complexul C02_ de la Miercurea Sibiului II (fără scară, dreapta). Lipsa ceramicii pictate cu negru, diversificarea materialului ceramic şi a altarelor, împreună cu pictura cu linii albe şi a bulinelor albe organizate în romburi ne indică o datare tipologică a complexelor în faza IB, poate către IC. Prelucrarea completă a lotului ceramic şi datele radiocarbon pot să rafineze această datare preliminară. 3. Analiza ceramică. Metoda de lucru Pentru analiza statistică a materialului ceramic au fost folosite cataloagele şi dicţionarele elaborate de către Zoia Maxim pentru cultura Starcevo-Criş34, împreună cu completările mai noi35. Din cauza lipsei de spaţiu în celulele tabelelor realizate, am folosit următoarele prescurtări: Miercurea Sibiului-Peinş (M), urmat de numele complexului, Gura Baciului (GB), urmat de numele complexului, Şeuşa-pentru Şeuşa-La cărarea morii, complexul L], Turdaş-pentru Turdaş-Lwncă, complexul C , Cauce-pentru Cenşor-Peştera Cauce şi Cioara-pentru complexul Starcevo-Criş descoperit în localitatea Săliştea (denumirea veche de Cioara), CLj complexe de pe Terasa I, de la Cristian I, CL2 - locuinţa adâncită de pe Terasa I şi CL3 (zona depunerilor rituale de pe Terasa II). Pentru analiza morfologică, am evidenţiat cu roşu complexul L, de la Cristian I, cel care a furnizat cea mai mare cantitate de material ceramic, iar pe orizontală, au fost evidenţiate cu o altă culoare elementele cel mai bine reprezentate. 4. Categoria ceramică Datele comparative cu privire la tipurile de categorii ceramice pentru complexele analizate de noi în acest studiu, indică faptul că pentru nivelul Ia de la Miercurea Sibiului, singurul complex care are cea mai mare proporţie de ceramică fină, este reprezentat de B]() unde, ca o trăsătură specifică complexelor celor mai timpurii aparţinând culturii Starcevo-Criş, şi în acest caz se remarcă o predominare a categoriei fine. Această situaţie pare însă a fi contrazisă de către complexul L3 (zona depunerilor rituale) de la Cristian I unde, mai mult de jumătate (65%) reprezintă categoria semifină, categoria fină reprezentând 34 Kalmar-Maxim 1999, 30-61. 35 Tudorie 2011; Tudorie 2012. 32
