Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
Sabin Adrian Luca - Cosmin Ioan Suciu - Anamaria Şeulean Tudorie: O schemă evolutivă a celui mai vechi val de neolitizare din sud-vestul Transilvaniei. Studiu de caz
O schemă evolutivă a celui mai vechi val de neolitizare din sud-vestul Transilvaniei. fost executate două casete (a-b) pentru dezvelirea completă a obiectivului. Au fost identificate resturi ceramice, aparţinând speciei grosiere, pasta având în amestec pleavă şi nisip, precum şi fragmente ceramice pictate cu motive albe (în reţea, linii în val, dispuse vertical, în formă de fagure). în cadrul decorului se remarcă alveolele. Pe lângă fragmentele ceramice au fost descoperite fragmente de chirpici, oase de animale, unelte de silex, piatră şlefuită, os şi corn, fragmente de obsidian şi resturi de vatră asociate cu cenuşă. Au fost descoperite statuete antropo- şi zoomorfe21. în nivelul următor, Ilb, a fost identificată locuinţa L_. Materialele ceramice aparţinătoare acestui nivel se caracterizează prin ceramică cu suprafaţa roşie sau roşcat gălbuie, lustruită, ceramica grosieră fiind ornamentată prin barbotină (stropită sau aplicată), alveole, butoni22. în nivelurile următoare (lila şi Illb) materialele ceramice sunt caracteristice culturii Criş, asemănătoare cu cele descoperite în secţiunea V, fiind semnalată frecvenţa crescută a cupelor cu picior scurt, gol pe interior23. Fig. 4. Ocna Sibiului- Triguri, planul săpăturilor (Paul 1995, 29, Abb. 1-publicat neclar în original, stânga); fragmente ceramice pictate de la Ocna Sibiului- Triguri (Maxim 1999, Pl. I, dreapta). în anul 1984 a fost executată secţiunea XIX, orientată nord-sud, având dimensiunile 14x1,5 m, pe baza acesteia putând fi stabilită limita sudică a aşezării neolitice24. în urma executării secţiunii XX în anul 1985 s-a putut observa că locuirea neolitică se extinde de-a lungul marginii nord-estice a platoului, conturându-se sub formă elipsoidală alungită spre vest. Locuinţele de la Ocna Sibiului au fost dispuse iniţial pe o terasă îngustă, uşor înclinată, situată în marginea de nord-vest a platoului. în prima fază au fost construite bordeie, urmate ulterior de locuinţe de suprafaţă (datorită creşterii demografice în opinia autorului cercetării). Dispunerea locuinţelor în primă fază urmărea buza platoului. Bordeiele aparţinătoare primelor două niveluri (Ia şi Ib) aveau intrarea orientată spre nord, iar locuinţele de suprafaţă aparţinătoare nivelurilor următoare aveau intrarea orientată spre sud25. Şeuşa-L« Cărarea Morii. Situl este de găsit pe valea pârâului Şeuşiţa, afluent de stânga a Mureşului. Acesta se află la aproximativ 4 km spre sud-est de vatra actuală a satului Şeuşa. Situl este poziţionat pe o terasă relativ înaltă a pârâului, expunerea terasei fiind nord, nord-est. Din punct de 21 Paul 1989,7. 22 Paul 1989,7. 23 Paul 1989,9. 24 Paul 1989,9. 25 Paul 1989,9. 29
