Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
Carol Kacsó: Descoperiri de metale din Bronzul timpuriu şi mijlociu in Maramureş
Carol Kacsó Nu se poate preciza cu certitudine materialul din care au fost confecţionate perlele din depozitul de la Câmpulung la Tisa, definite în textul lui G. de Mortillet drept „perles en émail bleu”. Acestea ar fi putut fi perle de faianţă, relativ des întâlnite în depozitele de tip Koszider, sau perle de sticlă, care nu au fost identificate în alte depozite ale Bronzului mijlociu13. Apariţii frecvente în compoziţia acestor depozite, ca şi în cazul descoperirii de la Câmpulung la Tisa, sunt piesele de chihlimbar (Mozsolics 1988, 36 sqq., 51 sqq.; Bátora 1995, 193; Kacsó 1998, 17). Pare destul de probabil că resursele de minereuri neferoase şi de aur ale Maramureşului, poate şi de sare14 nu erau cunoscute încă în Bronzul timpuriu şi mijlociu sau erau doar sporadic exploatate. Aceasta este şi, în bună măsura, cauza numărului mic de piese de metal din zonă în menţionatele perioade. Foarte probabil, şi numărul populaţiei era scăzut15. Creşterea accentuată a activităţii metalurgice în Maramureş, ca şi în întreaga jumătate estică a Bazinului Carpatic a început în etapa timpurie a Bronzului târziu, atunci când s-au introdus noi metode de identificare şi exploatare a bogăţiilor subsolului, ca şi de confecţionare a produselor finite. Tot acum au avut loc substanţiale schimbări în sistemul de credinţe ale comunităţilor, în reprezentările şi ceremoniile lor religioase. în cadrul acestor ceremonii au fost depuse în pământ un număr crescut de piese de metal. Bibliografie Bader 1972a: T. Bader, Apărătorul de braţ în Bazinul carpato-dunărean-Die Handschutzspirale in donauländischen Karpatenraum, StCom Satu Mare, 1972, 85-100. Bader 1972b: T. Bader, Cultura Suciu de Sus in nord-vestul Romäniei-Die Suciu de Sus-Kultur im Nordwesten von Rumänien, SCIV, 23, 1972, 509-535. Bader 1979: T. Bader, Die Suciu de Sus-Kultur in Nordwestrumänien, PZ, 54, 1979, 3-31. Bader 1990: T. Bader, Bemerkungen über die ägäischen Einflüsse auf die alt- und mittelbronzezeitliche Entwicklung im Donau-Karpatenraum, In: Orientalisch-ägäische Einflüsse in der europäischen Bronzezeit, RGZM, Monographien, 15, 1990, 181-208. Bader 1991: T. Bader, Die Schwerter in Rumänien, PBF, IV, 8, Stuttgart, 1991. Bader 2001: T. Bader, Passfunde aus der Bronzezeit in den Karpaten, ComArchHung, 2001, 15-39. Bartík/Furmánek 2004: ). Bartík/V. Furmánek, Schwert des Typs Apa aus der Slowakei, In: Bátora et al. 2004,255-272. Bátora 1995: J. Bátora, Fayence und Bernstein im nördlichen Karpatenraum während der Frühbronzezeit, In: B. Hänsel (edt.), Handel, Tausch und Verkehr in bronze- und früheisenzeitlichen Südosteuropa, PAS, 11, München, Berlin, 1995, 187-198. Bátora 2006: J. Bátora, Stúdie ku komunikácii medzi strednou a vychodnou Európou v dobé bronzovej, Bratislava, 2006. Bátora et al. 2004: J. Bátora/V. Furmánek/L. Veliacik (eds.), Einflüsse und Kontakte alteuropäischer Kulturen. Festschrift für JozefVladár zum 70. Geburtstag, Archaologica Slovaca Monographiae Communicationes, VI, Nitra, 2004. Becker et al. 1997: C. Becker/M. L. Dunkelmann/C. Metzner-Nebelsick/H. Peter-Röcher/M. Roeder/B. Terzan (eds.), Xpóvoq. Beiträge zur prähistorischen Archäologie zwischen Nord-und Südosteuropa. Festschrift für Bernhard Hänsel, Internationale Archäologie, Studia honoraria, 1, Espelkamp, 1997. Bergerbrandt 2007: S. Bergerbrandt, Bronze Age Identies. Costume, Conflict and Contact in Northern Europa 1600-1300 BC, Stockholm Studies in Archaeology, 43, Stockholm, 2007. 13 Perlele de sticlă sunt prezenţe frecvente în descoperirile Bronzului târziu, apar însă, mult mai rar, şi în etapele mai vechi ale epocii bronzului. Vezi date cu privire la piesele timpurii de faianţă şi sticlă din Europa Centrală la Harding 1971; Bader 1990, 189 sq.; Henderson 1993; Bátora 1995; Furmánek et al. 1999, 148 sq.; Harding 2000, 265 sqq.; Primas 2008, 155 sq.; Motzoi- Chicideanu 2011,495 sq.; Henderson 2013, din spaţiul extracarpatic la Frînculescu/Stihi 2012 (cu menţionarea descoperirilor timpurii din acest spaţiu). l4Nu este întâmplător că datele C14 calibrate de la Királyvölgy (Harding 2011, 16) indică exploatarea salinelor de aici începând cu a doua jumătate a mileniului II î.e.n., perioada maximă de activitate fiind în secolele de sfârşit ale acestui mileniu. 15 în mod cert, faptul că până în prezent nu au fost identificate aşezări din Bronzul timpuriu în Maramureş nu îşi are cauza doar în posibile lacune de cercetare, ci reflectă situaţia demografică reală din teren, şi anume o densitate de locuire extrem de scăzută (Kacsó 1999b, 56). 152
