Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
Cristian Virag: Materiale ceramice eneolitice din Colecţia Kovács
Cristian Virág identificăm acest lot de materiale ceramice. Berea Vll-Râtul ţiganului, în vecinătatea punctului Berea ÎI-Miriştea lui Csányi, spre Foieni, într-o zonă mlăştinoasă. Din acest punct provin numeroase piese litice, I. Németi menţionează şi materiale ceramice neolitice, probabil aparţinînd culturii Starcevo-Criş sau faza timpurie a neoliticului mijlociu, inv. 30943-30952, 31119. Pentru aceste nr. de inventar, sunt menţionate doar piese litice în colecţia MJSM. Din acest punct provin şi materiale ceramice (22 fragmente) aparţinând epocii eneolitice, c. Bodrogkeresztúr, inv. 31163, ornamentate cu benzi de 3-4 incizii dispuse unghiular mărginite de mici impresiuni rectangulare, benzi haşurate, benzi unghiulare late haşurate în reţea, împunsături adânci dispuse pe corpul vasului. Ca forme ceramice se pot identifica vas tip „oală de lapte”, strachină. Din acest lot ceramic Iercoşan publică 4 fragmente ceramice34 încadrate în faza B a culturii Tiszapolgăr. Atât ca factură cât şi ca formă acestea acestea se perpetuează şi în culturii Bodrogkeresztúr (PI. 5). Berea IX-Togul lui Sultész-IXa şi Togul Dolarului-IXb, într-o zonă uşor ridicată, pe malul drept al pârâului Berea: din acest punct provine lotul de materiale ceramice inv. 31142, 31143, 31148; 30687-30740 materiale litice. Cele două puncte reprezintă partea sudică şi partea nordică a aceleaşi dune de nisip. Materialele ceramice inv. 31143 (13 fragm.) prezintă ornamente cu motive liniare, ciupituri, incizi sub buză, care marchează o buză scurtă de tip Lippenrand, şi se încadrează în faza I/II a Grupului Pişcolt35. în acest lot se află şi două fragmente eneolitice, I. Németi menţionează în acest punct materiale de tip Tiszapolgăr36 însă cele două fragmente aparţin c. Bodrogkeresztúr, fiind ornamentate cu benzi de 3-4 incizii dispuse unghiular. De altfel, în acest punct a fost efectuat în 1962 un sondaj37. Materialele ceramice inv. 31142 (21 fragm.) aparţin fazei II/III a Grupului Pişcolt, fiind ornamentate cu pictură cu substanţă neagră bituminoasă sau cu roşu având ca fond angobă albă. Motivele pictate constau din linii subţiri paralele, motive din benzi late38. Materialele ceramice inv. 31148 (14 fragm.) sunt de culoare negru-cenuşiu, cenuşiu, cărămiziu, fiind marea majoritate torţi/proeminenţe perforate, semiperforate sau neperforate şi aparţin culturii Tiszapolgăr, fiind încadrate de către N. Iercoşan în faza B a acestei culturi39 (PI. 2). Iercoşan remarcă o proeminenţă decorată cu linii incizate dispuse oblic40, şi care sunt de factură recentă, realizate probabil cu o unealtă agricolă. Berea X-Colina cu măcriş; în acest punct există o aşezare neolitică, confirmată atât pe baza materialelor din Col. Kovács, inv. 31151, cât şi pe baza sondajelor efectuate în anii 1962, 1964, 1967 de către Col. Kacsó. Materialele ceramice din lotul inv. 31151 (23 fragm.) sunt ornamentate prin pictare cu substanţă neagră bituminoasă, motivele pictate constând din benzi în arcade, benzi în ogive, benzi paralele oblice sau orizontale; tăieturi scurte pe buza vasului. Ca forme ceramice avem oală, bolul lobat, bolul cu toartă, vasul sferic, cupa lobată, amfora cu toarte mici şi o adâncitură care marchează umărul. Materialele sunt încadrate de I Németi în faza a treia a Grupul Pişcolt41, fiind însă, considerăm noi, ceva mai timpurii, în faza II/III a Grupul Pişcolt. Berea XU-Viile Berei; prezenţa materialelor inv. 31147 (22 fragm.), 31154 (10 fragm.), 31152 (un vas fragmentar), atestă existenţa în acest punct a unei aşezări timpurii a Grupului Pişcolt, faza 1/ II, materialele fiind ornamentate prin ciupituri, incizii curboliniare, tăieturi scurte pe buza vasului, ornamente aplicate. Berea Xlll-Cetatea Iepurelui: din acest punct provin câteva fragmente ceramice inv. 31144, aparţinând culturii Baden. Berea XVI-Grădina florilor: din acest punct provine lotul de materiale inv. 31149 (24 fragm.), 31257. Materialele ceramice sunt ornamentate cu ciupituri, barbotină, incizii liniare, curboliniare, în zigzag, incizii sub buză, care marchează o buză scurtă de tip Lippenrand. Formele ceramice sunt strachina 54 Iercoşan 2002, 27, PI. 20/1, 3, 5; PI. 22/6. 35 Virág 2008, 95, 96-106, Pl. IX/1 -11, 13. 36 Németi 1999, 55. 37 Comşa 1963,477-484. 38 Virág 2008, 95, 106-111, Pl. VIII/1, 6-7. 39 Iercoşan 2002, 27, PI 20/2, 4, 6-10, 12-14. 40 Iercoşan 2002, PI. 20/9. •"Németi 1999, 56. 114
