Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
Cristian Virag: Materiale ceramice eneolitice din Colecţia Kovács
Cristian Virág în zona Cârdului, un mic sondaj la Tiream-Mtw'Za Cânepii, o săpătură de salvare la Ghenci-Aiovda Spânzurătorii (1959) şi alta împreună cu M. Rusu la Berea- Vn10. Acum se formează şi colecţia de la Ciumeşti-Berea, numită colecţia Kovács, realizată de preotul reformat Kovács Gyula din satul Berea care, probabil sub îndemnul medicului Andrássy Ernő a început să colecteze vestigii arheologice din zona comunelor Ciumeşti, Sanislău, Foieni11. Colecţionarul a identificat aproximativ 100 de situri, din diferite perioade istorice, colecţia cuprinzând un numeros material ceramic neolitic precum şi numeroase microlite de obsidian, adunate de pe dunele de nisip situate pe teritoriul localităţilor amintite mai sus12. O bună parte a colecţiei Kovács a fost achiziţionată în 1961 de Muzeul din Baia Mare, o parte, formată din 660 de obiecte ajunge în 1967 la Muzeul Orăşenesc Cărei, pentru ca restul să fie achiziţionat de Muzeul Judeţean Satu Mare în 1977. Pe baza materialului şi a informaţiilor furnizate de colecţia Kovács, au început primele săpături sistematice în anii 1962-1965 în hotarul comunei Ciumeşti, şi anume, în punctele Ciumeşti ll-Păşune, Berea I, Berea IX, Berea X-XI13. Cercetări ulterioare au fost întreprinse de Eugen Comşa14. precum şi de I. Németi între anii 1970-1982 la: Cărei; Dindeşti; Moftinu Mic; Pişcolt-Nisipărie,-Lutărie,-Cărămidărie; Tiream şi Văşad, multe dintre aceste săpături având un caracter de salvare, cum ar fi cele de la Săcuieni- Horo din 196515. Materialele neolitice16 şi eneolitice din Col. Kovács Satu Mare, 1977, provin din mai multe puncte din hotarele satelor Ciumeşti şi Berea. Din punctul Ciumeşti-Bostonărie provin materialelele inv. 31145, 31155-fragmente ceramice; 30792, 30877-30883 material litic. în acest punct au fost efectuate o serie de cercetări arheologice în anii 1962-65 şi care vizau cercetarea aşezării celtice, ocazie cu care au fost descoperite unele materiale ceramice şi litice, în poziţie secundară, încadrate de VI. Zirra17 în c. Tisa şi de I. Németi în neoliticul dezvoltat-Grupul Pişcolt, faza evoluată18. Materialele inv. 31145, 31155 sunt de culoare roşu-cărămiziu, ornamentate prin pictură neagră bituminoasă cu motive din benzi paralele oblice sau verticale, tăieturi scurte pe corpul vasului şi care, după pastă, sunt de factură târzie, la un orizont cronologic Pişcolt II/ III-III19. De la Ciumeşti-La Silozuri/Fântâna Păşunii, o zonă nisipoasă, plată, întinsă, în hotarul satului, la câteva sute de metri de la capătul localităţii. Din acest punct provin materialele inv. 30554- 30561,30793-30803,30530-30553 material litic, 31297, 31141,31146,31159 fragmente ceramice, 30463- 30468 topoare piatră. Din acest punct sunt publicate două vase de tip biberon, unul provenind din Col. Kovács Satu Mare, nr. Inv 3129720 iar al doilea aflat în colecţia Muzeului Orăşenesc Cărei, inv. 4210, publicat eronat de către N. Iercoşan ca aparţinând c. Bodrogkeresztúr21. Din loturile de materiale ceramice inv. 31141, 31146 apar menţionate două piese, o figurină zoomorfă22 şi un vas miniatural sub formă de pâlnie23, cu analogii la Pişcolt-Lwtarie, datat în context clar la începutul neoliticului târziu24. Pe baza acestor materiale, I. Németi presupune o aşezare neolitică vastă, cu cel puţin două nivele de locuire, figurina zoomorfă şi vasul miniatural în formă de pâlnie „se leagă de prima depunere....şi se pot încadra cronologic la sfârşitul neoliticului mijlociu, iar cultural se încadrează în Grupul Pişcolt, faza a doua (finală)”. I. Németi face încadrarea cronologică pe baza analogiei de la Pişcolt-Lwfăn'e. ‘“Németi 1999, 14. 11 Németi 1999, 14. 12Păunescu 1964, 321. I3Păunescu 1964, 322; Păunescu 1963, 467-475; Comşa 1963, 477-484. 14 Comşa 1971, 31-43; Comşa 1972-1973, 39-49. 15 Comşa/Nanaşi 1971, 633-636; Comşa/Nanaşi 1972, 3-18. 16 Pentru analiza materialelor neolitice, a se vedea Virág 2008, 91-160. 17 Zirra 1967, 3, nota 2. 18 Németi 1999, 51. 19 Virág 2008,93, 106-111, Pl. X, XXXV/2-3. 20 Németi 1997, 64-65, Fig. 3/1-3/3; Németi 1999, 52. 21 Iercoşan 1981-82, 35-37, Fig. 1; Németi 1997, 64-65, Fig. 3/2; Németi 1999, 52. 22 inv. 31141; Németi 1997, 64-65, Fig. 4/2; Németi 1999, 52. 23 inv. 31146; Németi 1997, 64-65, Fig. 4/1; Németi 1999, 52. 24 Németi 1997, 64-65, Fig. 4/3. 112
