Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)

Tudor Soroceanu: Un sătmărean de talie internaţională: Tiberiu Bader la împlinirea vârstei de 75 de ani

Traiectoria vieţii lui Tiberiu Bader începe la 2 Aprilie 1938, la Ardud, într- un sat din zona sătmăreană, atestat documentar încă de la 1215. Cei 75 de ani luaţi în sine, ca rezultat al unei scăderi efectuate pur aritmetic, nu ar fi fost pentru cel sărbătorit decât, foarte probabil, prilejul unei petreceri în cercul restrâns al familiei şi al câtorva prieteni. Extinderea considerabilă a spaţiului geografic şi înmulţirea remarcabilă a colegilor, cunoştinţelor şi prietenilor care participă la această bucurie, o datorăm de fapt unei alte aniversări, care reprezintă şi ea, întâmplător, o sumă rotundă: 55 de ani de activitate arheologică, muzeografică şi, în general, ştiinţifică. în această perioadă de muncă concentrată rezidă adevăratul motiv al sărbătoririi.

Tiberiu Bader a absolvit încă în 1958 - din cauza reducerii drastice, după model sovietic, a perioadei de şcolarizare şi de studii - facultatea de istorie şi filologie (secţia de istorie) a Universităţii Bolyai din Cluj, care funcţiona încă separat. în acelaşi an el a fost angajat la Muzeul, pe atunci raional, din Satu Mare. Cu aceasta începe o lungă şi fructuoasă perioadă de activitate, care, din fericire, se află şi astăzi în plină desfăşurare.

Aşa cum se obişnuieşte în meseria noastră am dori să împărţim mai ales evoluţia profesională a colegului nostru în două mari faze cronologice, care ne oferă însă şi trăsături comune. Aceste faze constituie, fireşte, doar un cadru ajutător, fiindcă personalitatea lui Tiberiu Bader are o prestanţă care depăşeşte limitele cronologice. Cele trei domenii principale ale muncii sale - pe teren, la masa de lucru şi în muzeu - vor fi prezentate pe etape, dar şi cum se întreţes ele dincolo de timp.

A) Din primul moment (august 1958) al activităţii sale de muzeograf (până în 1987), dar şi de director (până în 1971) el îşi consacră întreaga energie ridicării nivelului instituţiei, creşterii aprecierii de care trebuia să se bucure profesiunea sa şi nu în ultimul rând şi a propriului său nivel ştiinţific. El s-a afirmat aşadar neîncetat, devenind în scurt timp unul dintre cei mai preţuiţi cercetători ai preistoriei, îndeosebi ai epocii bronzului din Transilvania.

Numeroasele sale săpături - dintre care le amintim aici doar pe cele mai importante-constituie paşi însemnaţi în cunoaşterea epocii bronzului, în primul rând a celei din Nordul Transilvaniei. Menţionăm de ex. investigaţiile arheologice în marea aşezare din epoca bronzului de la Culciu Mare, cercetată timp de două decenii, în fortificaţia din epoca bronzului de la Boineşti, în importantul tell şi mormânt tumular de la Medieşu Aurit-Potău, din aceeaşi perioadă, precum şi în aşezările din neoliticul timpuriu şi din epoca eneolitică de la Homorodu de Sus şi Homorodu de Mijloc.

în cadrul epocii bronzului, Tiberiu Bader şi-a concentrat atenţia îndeosebi asupra metalurgiei bronzului din această perioadă şi din Hallstattul timpuriu. La prima sesiune a muzeelor de istorie din România (1964), el prezintă deja, monografic, cel de-al doilea depozit după care este denumită seria Uriu-Domăneşti. Acest pas însemna, din punct de vedere profesional, începutul unei înclinaţii afective de o viaţă, preocupare tot mai constantă, care a făcut din el unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în materie din Europa.

O piatră de hotar pentru el însuşi, dar şi pentru cercetarea epocii bronzului, o reprezintă teza lui de doctorat. Ea a fost clădită, pe baza materialelor rezultate din propriile săpături împreună cu cele cercetate de el în diferite muzee, sub conducerea lui Kurt Horedt, fiind publicată sub titlul Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei. Cultura pretracică şi tracică [Die Bronzezeit in Nordwestsiebenbürgen. Die vorthrakische und thrakische Kultur] (Bucureşti 1978) în Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Lucrarea prezintă un caracter monografic, atât luată în ansamblu, cât şi pe capitole. înainte de orice se remarcă secţiunea dedicată metalurgiei bronzului, care poate fi utilizată cu folos ştiinţific fără nici o ezitare şi la 35 de ani după publicare. Această constatare este suficientă pentru a nu mai fi nevoie de alte cuvinte de laudă.

Cu puţin timp înainte de sfârşitul primei faze de viaţă a ieşit întâiul său volum din seria Prähistorische Bronzefunde, despre fibulele din România (1983), care însemna debutul contribuţiei lui T. Bader la îmbogăţirea acestei colecţii, activitate importantă şi de durată.

B) Pentru colegul Tiberiu Bader „căderea zidului“ s-a produs de fapt mai devreme, atunci când el s-a hotărît în 1987, să-şi continue viaţa în Germania de Vest de atunci, aducându-şi ulterior şi familia:

Studii în onoarea lui Tiberiu Bader la 75 de ani. Satu Mare-Studii şi Comunicări, nr. XXIX/1, 2013 (11-24)

Un sătmărean de talie internaţională: Tiberiu Bader la împlinirea vârstei de 75 de ani