Virag, Paula et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 28/2. (2012)

Istorie

Câteva aspecte privind mortalitatea în comitatul Satu Mare...

Bibliografie

Bolovan, loan, Transilvania între revoluţia de la 1848 ţi Unirea din 1918. Contribuţii demografice, Cluj-Napoca, 2000, p. 85-90.

Gămănescu, Ştefan, „Epidemia de holeră din 1873 în Banat şi Transilvania”, în voi. Apărarea sănătăţii de ieri ţi a:fi, red. Gheorghe Brătescu, Bucureşti, 1984, p. 56-60.

Muntean, Adriana Florica, „Mortalitate şi morbiditate în nord-vestul Transilvaniei (în a doua jumătate a secolului al-XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea)”, în loan Bolovan (coordonator), Transilvania în epocile modernă ţi contemporană, Studii de demografie istorică, Cluj-Napoca, 2002, p. 191-210.

Retegan, Simion, „Un flagel de tip medieval în Transilvania: epidemia de holeră din 1866”, în voi. Sabin Manuilă. Istorie ţi demografie. Studii privind societatea românească între secolele XVI-XX, coord. Sorina şi loan Bolovan, Cluj Napoca, 1995, p. 200-206.

Todea, Cornel, „Mortalitatea prin unele cauze de deces în Transilvania la începutul secolului XX”, în Revista de statistică, 23, nr. 6, 1974, p. 60-61.

Some aspects of the mortality in Satu Mare County during the second half of the 19th century and the beginning of the 20th century

(Abstract)

The mortality, more then the birth rate, is affected by the economy, by the current politics or social environment. In fact, it is the consequence of the cultural and health assistance, being an image of those aspects. In Satu Mare County, the annual number of the deceases has, in general, tendencies to decrease. Yet there are also some fluctuations which are determined, on the one hand, by the crises of the society, and on the other hand, by the local crises on a small or very small scale.

61