Virag, Paula et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 28/2. (2012)
Istorie
Relaţii între nobili în comitatul Ugocea. Rolul descendenţei de neam Studiu de caz: familiile descendente din neamul Káta Diana Iegar în modul de manifestare a descendenţei de neam, una dintre principalele probleme care s-ar putea pune priveşte influenţa acesteia asupra familiilor dintr-un spaţiu geografic/administrativ bine-definit, care cuprinde întregul spectru de grupuri sociale nobiliare, în cazul nostru, un comitat. Altfel spus, dacă o familie este sau nu influenţată de descendenţa de neam în momentul în care îşi stabileşte relaţiile cu vecinii, relaţii care se pot referi la stabilirea sau respingerea alianţelor matrimoniale, la instaurarea sau nu a legăturii de stăpân/ familiar, sau la forme particulare de manifestare a relaţiei de vecinătate între nobili. Pentru a răspunde la aceste întrebări, au fost utilizate trei direcţii de investigaţie, având în centru familiile descendente din neamul Kata, menite să creeze o imagine globală asupra întrebării conturate mai sus. Prima dintre ele o reprezintă relaţiile descendenţilor din neamul Káta cu familii nobiliare descendente din alte neamuri, cu care intră în contact. Cea de a doua, situată în completarea primei, încearcă să determine mecanismele comportamentale ale descendenţilor din neamul Káta în momentul stabilirii legăturilor cu familii nobiliare care nu descind din neam (indiferent de statutul acestora), tocmai pentru a exclude un comportament dedus din prima direcţie, dar care ar putea fi universal. Cu alte cuvinte, urmărirea simultană a celor două direcţii complementare permite delimitarea unui model comportamental (dacă acesta există) al familiilor descendente de neam, care izvorăşte tocmai din această origine, şi în acelaşi timp exclude coincidenţele. Cea de a treia direcţie de cercetare, a carierelor nobiliare, are implicaţii mai largi, însă poate, la rândul său, să determine chiar prin studii de caz o anumită predilecţie (izvorâtă din statut) a familiilor nobiliare descendente din neam pentru ocuparea anumitor funcţii, sau pentru accederea la diverse niveluri ale administraţiei. Din perspectiva relaţiilor cu alţi nobili, prima problemă pe care o întâmpină descendenţii din neamul Káta, în calitate de nou-veniţi,1 o reprezintă impactul cu localnicii, şi mai ales cu alte neamuri vecine. In zona studiată de noi, potenţialii rivali erau cei din neamurile Gutkeled şi Hont-Pazmany. Ambele neamuri aveau moşii solide în Ugocea,2 însă aici, din perspectiva neamului Káta, posibilitatea unui conflict deschis este redusă de existenţa satelor de nobili mici, care constituie prin aşezare geografică o zonă tampon între cele trei domenii ale neamului. Nu aceeaşi este însă situaţia în comitatul Bereg, unde insinuarea lui Gabriel şi a fiului său Torna prin moşiile Papi, respectiv Surány3 l-au aşezat în imediata vecinătate a domeniului Gutkeled. Stabilirea neamului Káta în Bereg nu numai că a oprit extinderea neamului Gutkeled în zonă, dar a şi creat o potenţială ameninţare la adresa moşiilor viitoarei familii de Varda, descendente din neam. Rivalitatea dintre cele două neamuri se concretizează încă de la început prin acţiuni juridice şi (probabil) violenţă armată.4 După o stabilizare temporară în anul 12995, procesul reîncepe în jurul anului 13086 şi atinge punctul culminant între 1343-1352. Uzura din timpul procesului dintre familiile succesoare, şi anume familia de Lazuri din neamul Káta şi familia de Varda din neamul Gutkeled, precum şi ruinarea unuia dintre protagonişti determină stabilizarea relaţiilor dintre descendenţii celor două neamuri, care nu vor mai avea conflicte semnificative nici pe parcursul secolelor următoare. Relaţiile cu neamul Hont-Pazmany sunt ceva mai bune. In perioada în care familiile descendente nu 1 Prima menţiune a neamului în zona Satu Mare-Ugocea dateayă din 1216, când este menţionată moara comitelui Rafael de pe râul Tur; Georgius Fejér (coord.), Codex Diplomaticus Hungáriáé Ecclesiasticus ac Civilis, VII/3, p. 20. 2 Szabó István, Ugocsa megye (Comitatul Ugocea), Budapest, 1937, p. 82. 3 Documentul de confirmare a donaţiei ín Szentpétery Imre — Borsa Iván (coord.), As^Arpádhátf királyok okleveleinek kritikai jegyzéke (Indexul critic al documentelor arpadiene),vo\. II, Budapest, 1961, doc. 2954. 4 Comitatul Bereg emite un document care prevede sancţiunile impuse şi acceptate de părţi, pentru cazul în care între ele vor exista violenţe. Necesitatea unui astfel de document ne îndeamnă să credem că acţiunile armate sunt un fapt repetitiv şi frecvent; 1308, Neumann Tibor (coord.), Bereg megye hatóságának oklevelei, 1299-1526 (Diplomele instituţiilor comitatului Bereg 1299-1526), Nyíregyháza, 2006, doc. 5. 5 Moşiile Márk şi Surány, obiectul conflictului, sunt atunci divizate cu consimţământul părţilor, iar conflictul pare încheiat. Nagy Imre (coord.) ş. a., A gichi és vásonkeőigróf Zichy-család idősb ágának oklevéltára (Documentele familiei Zichy), voi. I, Pest, 1871, doc. 103 şi 104. 6 De data aceasta, procesul se judecă în faţa scaunului comitatens. 1308, Neumann Tibor (coord.), op. át., doc. 4. Sam Mare - Studii şi Comunicări, nr. XXVIII/II, 2012, p. 11-19