Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 27/2. (2011)
A. Istorie-cultură-artă
Activitatea directorului Martin Culen la Liceul Regal Catolic din Satu Mare (1859-1862) în scrisoarea nr. 1700/5.09.1861, Episcopul Haas scrie către Locotenenţa Regală că, pe baza notei 46.907, se precizează că plângerea din partea lui Nagy Vince, directorul şcolii elementare catolice din Satu Mare, privind corijenţa fiului său la limba maghiară şi ştiinţe naturale la sesiunea de vară a bacalaureatului, s-a produs cu menţiunea examinatorilor că acesta poate participa la sesiunea din septembrie. La conducerea liceului sătmărean, se află de doi ani preotul Martin Culen, care anterior s-a remarcat ca profesor la liceul din Bratislava. Culen, imediat după numirea sa în funcţie la Satu Mare, a sesizat cauza problemelor şi, prin devotamentul său a obţinut rezultate remarcabile şi aici. E adevărat că disciplina şi studiul constant impuse de acesta, au avut ca rezultat plecarea, în anul şcolar 1859-60, a unor elevi neadaptaţi la aceste cerinţe, dar plecarea acestora a avut un impact pozitiv asupra nivelului educaţiei în instituţie. Iar faptul că la sfârşitul anului şcolar 1859-60 au plecat din instituţie 91 de elevi, se explică prin numărul mare de elevi din anul terminal, respectiv a mutării unora la gimnaziile reformate din Satu Mare şi Sighetu Marmaţiei, aflate în extindere. Răspunzând sesizării că rezultatele la gramatica maghiară a elevilor clasei I lasă de dorit, episcopul afirmă că nu este de mirare, având în vedere numărul mare de elevi veniţi din alte instituţii de nivel educaţional mai modest, precum şi a numărului însemnat de elevi având limba maternă română şi ruteană. Episcopul constată faptul că şcoala este aşa cum o formează profesorii şi că de dascăli calificaţi şi devotaţi patria maghiară duce cea mai mare lipsă. Chiar şi într-un sistem didactic cu lacune, un profesor talentat poate obţine rezultate, dar unul lipsit de experienţă, nepregătit va fi distructiv chiar şi într-un sistem didactic performant. în încheiere, episcopul Haas solicită menţinerea în post cel puţin un an a directorului Martin Culen, lăudând activitatea acestuia. Cercul de lectură şi biblioteca tineretului au fost înfiinţate la iniţiativa lui Martin Culen. A solicitat ajutorul guvernului pentru dotarea bibliotecii, organizând totodată colecte publice. La acţiune s-a raliat şi avocatul Vajay Károly, devenit peste câteva decenii primarul urbei. Cercul de lectură "Kazinczy Ferenc” a fost înfiinţat cu 48 membri în noiembrie 1861. Martin Culen a făcut rost de dulapuri pentru bibliotecă7. în timpul şederii la Satu Mare, în 1861, Culen formulează „Memorandumul Naţiunii Slovace”, în 15 puncte care a fost trimis şi completat la Martin, la 21 de puncte, apoi înmânat împăratului Franz Iosif. Un loc deosebit de important în aceste puncte formulate de Culen este ocupat de cererea introducerii limbii slovace în administraţie, acolo unde aceştia sunt majoritari, şi a învăţământului în limba slovacă. Chiar dacă nu a putut fi prezent la Adunarea memorandistă din anul і 861, a trimis acesteia cele 15 cerinţe ale naţiunii slovace. în înfăptuirea aceleiaşi concepţii a identităţii naţionale pentru naţiunea română Martin Culen 1-а ajutat pe colegul său, profesorul Petru Bran. în 1862 este mutat, prin ordin imperial, de la Satu Mare înapoi la Banskă Bystrica, unde activează până în 18678. în anul 1866 este autorul unui manual intitulat „Ştiinţa măsurării şi aritmetică pentru clasele І, II şi III de gimnaziu, clase reale”, apărut la Skalica. Cele două manuale de matematică scrise de Culen au fost traduse şi au stat la baza manualului scris de F. Mocnik, utilizat în toate şcolile monarhiei, apărând în mai multe ediţii9. în 1867 este mutat la Levoca. Anul următor este învinuit de către autorităţi de trădare pentru formularea punctelor petiţiei mai sus amintite. Pleacă la Klastor pod Znievom, devenind directorul Gimnaziului Real Catolic, până la desfiinţarea sa din 1874. în acest an este invitat la Zagreb la deschiderea festivă a Universităţii, unde ţine o prelegere interesantă despre importanţa păstrării culturii naţionale. Tot cu această ocazie protestează împotriva închiderii gimnaziilor în limba slovacă. în 1875 este obligat să părăsească catedra, devenind preot paroh în localitatea Сака (Slovacia). Moare la 23 ianuarie 1894, la Сака10. Pe baza acestor evidenţe istorice Paul Dancu, preşedintele organizaţiei locale a Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România a iniţiat proiectul amplasării plăcii memoriale dedicate lui Martin Culen la Colegiul Naţional ”Mihai Eminescu” din Satu Mare. 7 Sarmaságh, op. cit. 8 Milos Stilla, Martin Culen v dejinach Banskej Bystrice, 2005, Biskupstvo Banska Bystrica. 9 Matematicky ústav Slovenskej Akademie Vied, Bratislava, http://www.mat.savba.sk/MATEMATICI/matematici.php?cislo=29 10 Stanislav Kirschbaum, A History ofSlovakia: The Struglefor Survival, Palgrave Macmillan, 1995, p. 130-167. 47
