Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)
A. Istorie
Documente legate de deportarea evreilor păstrate în arhivele din Satu Mare în raportul său din 15 august 1940, prefectul scrie despre evreii sătmăreni că sunt mai răi ca ungurii locali, reproşându-le ataşamentul faţă de maghiarime10 11. S-au întocmit situaţii despre locuitorii care au încartiruit honvezi, cu ocazia intrării din data de 5 septembrie 194011. După intrarea în Nordul Transilvaniei, autorităţile ungare au adoptat în ritm alert măsuri antievreieşti. La apelul lui Endre László, subprefectul comitatului Pest-Pilis-Solt, judeţele interzic unul după altul accesul evreilor la târgurile săteşti12. La 27 septembrie 1940, Uzdóczy Zadravecz István, preşedintele TESZ (Társadalmi Szervezetek Szövetsége), face apel la tunderea evreilor şi la interzicerea portului perciunilor13. Comunităţile evreieşti conservatoare şi cea status-quo ante din Satu Mare protestează împotriva obligativităţii deschiderii prăvăliilor în zilele de sabat14. în 1941, autorităţile au cerut acte de atestare a originii15. Pe cei fără cetăţenie maghiară sau cu situaţie neclară, jandarmeria i-a dus la Kameneţ-Podolsk, unde au fost omorâţi de nazişti. Aproximativ 800 de evrei sătmăreni au fost victimele acestei acţiuni16. Mai multe documente vorbesc despre sechestrarea bunurilor evreieşti între 1941-194217 18 19. S-au întocmit rapoarte despre activitatea şvabilor sătmăreni în Volksbund, respectiv despre atrocităţile lor antisemite . S-au păstrat mai multe documente despre dispoziţiile antisemite din mai multe meserii, despre procentajele de evrei stabilite, despre retragerea autorizaţiilor pentru evrei. Există corespondenţa uniunii meseriaşilor antisemiţi Baross Szövetség . Există documente despre batalionul evreiesc de muncă de la Roşiori, în aceasta era convocat marele poet Radnóti Miklós20. Multe acte fac referire la stabilirea de noi batalioane evreieşti de muncă forţată în 1942, care apoi au fost trimise în Ucraina. în 1942 au fost sechestrate proprietăţile evreieşti de peste 5 iugăre. Localităţile au întocmit situaţii detaliate despre aceasta21. în multe cazuri s-a protestat împotriva distrugerii acestor gospodării înfloritoare. De exemplu, în februarie 1942, Weisz Endre din Livada cere fără succes, scutirea gospodăriei sale de la sechestrul Ministerului Agriculturii. Ordinul Cavalerilor (Vitézi Rend) a sprijinit exceptarea lui Herskó Bemát din Seini, erou în Primul Război Mondial22. Mai multe comunităţi săteşti au solicitat gospodăriile evreieşti expropriate. De exemplu, cele din Fülesd, Fülpös, Andrid2’. Se găseşte în arhivă decretul din 8 februarie 1943, al ministrului de interne Keresztes Fischer Ferenc, decret de expropriere a proprietăţilor evreieşti de sub 5 iugăre. Ca rezultat al acestuia, în februarie 1944, prefectul comitatului Sătmar a trimis la Budapesta un raport despre proprietăţile solicitate, defalcat pe localităţi, respectiv cu numele celor expropriaţi şi al solicitanţilor24. După aceasta au fost cerute şi locurile de casă. Astfel, în comitatul Sătmar au fost repartizate de autorităţi pe 10 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Fond 14 -S - înv 34, Dosar 4,6/1940. 11 DJAN SM- Fond PMSM - Fond 15 - înv 146, 148. 12 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 260, fila 9. 13 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 260, fila 17. 14 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 260, fila 58. 15 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Fond 14 -S, Rola 282. 16 Lumea lui Elie Wiesel azi, ediţia III, 2007, F.C.E.R - Fundaţia Elie Wiesel., dosar suport pentru pelerinaj Nordul Transilvaniei. 17 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Fond 14 -S, Rola 304. 18 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 284-285. 19 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 322, fila 35-37; 28-29. 20 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 334. 21 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 304. 22 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 326, Rola 304. 23 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 357,Rola 361, Rola 304. 24 DJAN SM- Fond Prefectura SM, Rola 357, Rola 304. 103
