Sike, Tamás (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale şi medicale 10-11. (2009-2010)
Karol Karácsonyi: Flora dealurilor tăşnadului şi a colinelor marginale
FLORA DEALURILOR TĂŞNADULUI ŞI A COLINELOR MARGINALE Karol KARÁCSONYI Rezumat. Teritoriul cercetat se găseşte în nord-vestul României. Se caracterizează prin dominanţa dealurilor mai joase, ale căror înălţimi rămân sub 400 m aldtudine. Flora acestui teritoriu, studait mai amănunţit în ultimii ani, este extrem de variat. S-a identificat aici mai multe specii de plante de origine sudică, însă sunt reprezentat chiar şi unele specii montane. Mai multe specii de plante constituie rarităţi în flora României. Summary. Contributions to the flora of Tăşnad Hills. The study area is situated in the north western part of Romania. Low hills, below 400 m a.s.l. are typical for this region and the mild relief is hosts an extremely diverse flora. There were many plant species with southern origins determined here, however some mountain species were also found. Some of the presented species are rare in Romania. Introducere Teritoriul cercetat este situat în partea de nord-vest a României, în judeţele Satu Mare, Sălaj şi Bihor. Este limitat la nord de ultimele promontorii ale dealurilor, unde se intind localităţile Pir, Săuca, Tăşnad, Sărăuad şi Săcăşeni. Spre est este demarcat clar de periferia culoarului râului Crasna. La sud se extinde până la valea pârâurilor Carastelec, Camăr, Boianu şi înot. Marginea extremităţii sud-vestice mai înguste, începe la Cheţ, şi trece prin cotele mai înalte până la staţiunea Lacul Vărgat (între Olosig şi Săcueni), apoi urmărind spre direcţia de nord-est alte ridicături, ajunge până la Dealul Cetăţii de lângă Otomani şi se termină în zona colnară din raza comunei Pir. Altitudinile extreme sunt cuprinse între 381,5 n ( Vârful Dorian), respectiv 135 m în văile pârâurilor ce coboară înspre regiuni de câmpie. In literatura geografică acest teritoriu este consemnat sub diferite denumiri: a) Dealurile Tăşnadului, care se referă în special la partea nordică piemontană, ce se individualizază în perimetrul Dealurilor şi depresiunilor Silvaniei; b) Colinele Toglaciului, numele care iniţial s-a folosit doar pentru partea centrală mai înaltă a teritoriului; c) Platforma Sălăjană marginală; mai nou — Dealurile Crasnei. Flora acestui teritoriu a fost doar parţial studiată. Singurul botanist care în perioada mai veche a vizitat zona prezentată a fost medicul S. Feichtinger (1875). Date răzleţe mai găsim în lucrările lui I. Máthé (1947), Z. Spârchez , I. Lupe & al. (1969), G. Ardelean (1980), G. Negrean (1981-1982), P. Burescu (2003), etc. Cu ocazia prelucrării florei şi vegetaţiei judeţului Satu Mare, am publicat o serie de date asupra părţii de nord a acestui teritoriu (Karácsonyi, 1995). în urma cercetărilor efectuate de noi în ultimii ani, precum şi pe baza consultării literaturii de specialitate, enumerăm 1.005 specii de plante Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Voi X-XI (2009-2010) pp: 41-89.
