Sike, Tamás (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale şi medicale 10-11. (2009-2010)
Tamás Sike: Oase deformate din ingluviile speciei Tyto alba în Judeţul Satu Mare
Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele NaturiiVoi. X-XI (2009-2010) număr mai ridicat faţă de alte strigiforme (Schmidt 1973). Strigiformele nu sunt capabile să digere oasele, deoarece pH-ul sucului gastric este mai ridicat. Asemenea multor păsări părţile nedigerate ale hranei (oase, păr, pene, chitină, etc.) sunt regurgitate sub forma de ingluvii. Deoarece aceste ingluvii la strigiforme conţin scheletul întreg al prăzilor (Everett şi colab. 1992), pot oferi informaţii foarte importante referitoare la hrană şi la populaţiile speciilor pradă (Csorba şi Pecsenye 1996). In trecut s-a acordat o atentie surprinzător de mică cercetării biologiei hranei la strigile din România. Prin urmare nu avem o imagine amplă despre hrănirea speciei din ţară. Scopul cercetării mele este studiul biologiei hranei la populaţia de strigă din nord-vestul României. Cu ajutorul ingluviilor colectate de pe teritoriul judeţului Satu Mare pe o perioadă de şase ani, am încercat să formez o imagine cât mai amplă asupra caracteristicilor hranei la strigile din această zonă. Există concepţia larg acceptată, că prădătorii capturează în primul rând indivizii răniţi, bătrâni, slăbiţi datorită unor boli, sau din alte cauze (de ex. intoxicare) (Errington 1946, 1956). în cursul studiului biologiei hranei am urmărit, pe baza analizei oaselor sau dentitiei, numărul indivizilor răniţi, bolnavi sau slăbiţi din alte motive în hrana strigii, ca să determin importanţa acestora, respectiv a indivizilor bătrâni sau juvenili în hrănirea speciei. Metode Cercetările de biologia hrănirii le-am realizat bazându-mă pe metoda analizei ingluviilor, care este cea mai simplă metodă de studiere a caracteristicilor de hrănire la strigiforme, deoarece ingluviile pot fi colectate în număr mare de sub locurile de odihnă. Totodată este o metodă acceptată şi din punct de vedere al protecţiei naturii, deoarece nu are efect negativ important asupra păsărilor studiate (Csorba şi Pecsenye 1997). Ingluviile au fost adunate pe parcursul studiului corologic al zonei, respectiv cu ocazia unor eşantionări stabilite. De fiecare dată am adunat toate ingluviile din jurul cuibului şi al locului de odihnă, astfel data următoare am putut stabili mai uşor vechimea ingluviilor găsite şi perioada pe care o caracterizează. Dintre ingluviile adunate doar pe cele întregi le-am folosit în cadrul acestui studiu. în cazul în care ingluviile adunate au fost în număr mare, cele prelucrate au fost alese întâmplător. Pentru determinarea spectrului trofic şi pentru studierea diferenţelor regionale ale acestuia am prelucrat eşantioane mai mari (maximum 100 ingluvii), dar câteodată din unele localităţi s-au putut aduna mult mai puţine ingluvii întregi. Pe parcursul lucrărilor de laborator trebuie avut în vedere că ingluviile pot conţine (pe lângă păr oase respectiv pene) şi ţesuturi nedigerate, pe care se pot dezvolta microorganisme patogene. Totodată firele de păr uscate pot produce iritaţii ale căilor aeriene, de aceea este indicat, ca ingluviile să fie umezite (Csorba şi Pecsenye 1997). în raportul pe 2002 al Washington County (MN) Department of Public Health este semnalat un caz, când pe parcursul unei ore de laborator (analize de ingluvii) dintr-o şcoală o clasă întreagă a fost infectată cu salmonellă. Alţi cercetători al ingluviilor s-au plâns de pneumonii grave, dar nu există în literatura de specialitate 142
