Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
B. Etnografie
Aspecte socio-demografîce privind populaţia ucraineană din nord-vestul României în secolul XX Irina Liuba Horvat în zona de nord-vest a României, populaţia ucraineană locuieşte compact în satele de munte ale judeţului Maramureş: Poienile de sub Munte, Ruscova, Repedea, Bistra, Valea Vişeului, Crasna, Rona de Sus, ,Craciuneşti, Remeţi, şi în sate mixte Bocicoiu Mare, Lunca la Tisa, ori Sighet, Costui, Vişeu de Sus (Vaser) etc . în Maramureş satele cu populaţie majoritară ucraineană sunt atestate documentar în sec. al XIV-lea odată cu satele româneşti, de exemplu: primul document găsit care vorbeşte despre Poienile de sub Munte corespunde anului 1353. Pe locul unde se află biserica veche se crede că a fost o mică poieniţă, unde s-au aşezat primii locuitori al comunei. Mai întâi, aşezarea a fost denumită „Brouvar Rowzkopolana lui Dragoş”. Huţulii de pe meleagurile Galiţiei, au fost primii locuitori ai satului. Biserica de lemn, ucraineană, cu hramul „Schimbarea la Faţă” datează din anul 1788; Comuna Bistra este atestată documentar în anul 1411, în Diploma regelui Ungariei, Robert. Comuna Repedea este atestată documentar, printr-un hrisov, scris în slava veche, din anul 1350. Hrisovul a fost găsit în vechea biserică din lemn, construită în stilul maramureşean în anul 1413, biserică care nu mai există din cauza faptului că în urma unei ierni grele, în deceniul şase al secolului trecut s-a prăbuşit, iar patrimoniul ei de o inestimabilă valoare se află în prezent în Bucureşti. în hrisov se menţionează că pe acest teritoriu a fost găsit un grup de oameni păstori-crescători de animale, de origine slavă, printre care s-a identificat şi un locuitor cu numele de Krevan care avea o casă din lemn în partea de nord a localităţii etc. Pe teritoriul judeţului Satu Mare, primele grupuri de ruteni (ucrainieni) au apărut între anii 1336-1351. Iniţial aşezaţi în părţile deluroase ale regiunii sătmărene au coborât apoi înspre sud-vest. Pe baza listelor de iobagi, se constată că primul val de ucrainieni din secolul XIV era doar o parte infimă ca număr faţă de cel din secolele XVII-XVIII: de exemplu, în anul 1565-1574 erau 61 capi de familie slavi, iar în 1775-198 capi de familie slavi. în decurs de două secole, aşadar, numărul ucrainenilor a crescut în zonă de 13 ori. Din localităţile în care a fost atestată populaţie slavă la începutul secolului XIX, astăzi în unele nu mai există nici un locuitor ucrainean, în schimb, etnici ucraineni au emigrat din Ucraina şi Maramureş, formând noi comunităţi de tip colonii. în secolele trecute, satele care erau populate, parţial, de ucraineni sunt următoarele: Bocicău, Tarna Mare, Tarna Mică, Porumbeşti, Valea Seacă, Turulung, Bereu, Peleş, Lazuri, Halmeu, Botiz, Mesteacăn, Cidreag. Localităţile în care astăzi nu se mai află etnici ucraineni sunt: Peleş, Turulung, Tarna Mică, Valea Seacă, Halmeu, Mesteacăn. Satele în care au apărut noi "colonii", în secolul XX, sunt: Micula, Păulian, Decebal, Dacia, Traian, Dumbrava, Ciuperceni, Agriş, Livada, Drăguşeni, Gelu. Cea mai mare comunitate de etnici ucraineni, cercetată în mod special în această primă etapă, este în satul Micula: aproximativ 500 de locuitori. în satele Micula, Ciuperceni, Dumbrava, ucrainenii au venit în secolul XX, după al doilea război mondial, din sate ucrainene din Maramureş (Poienile de sub Munte, Ruscova, Repedea, Crasna, Rona de Jos), iar în Tarna Mare-cătunul Văgaş, primele familii de ucraineni au venit aproximativ acum 200 de ani, din zona Hustului-Ucraina, pentru munci forestiere. TABEL JVa 1. Numărul populaţiei ucrainene conform recensămintelor organizate în: 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 Judeţe/Anii 1930 1956 1966 1977 1992 2002 Maramureş 19.249 25.435 29.060 32.723 36.653 34.027 Satu Mare 3.439 483 905 1.146 1.320 1.556 Total (România) 45.875 60.479 54.705 55.510 65.472 61.098 Satu Mare — Studii şi Comunicări, nr. XXV, 2008
