Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
A. Istorie
Consideraţii privind primul val de recrutare SS din 1942 în judeţul Satu Mare organizarea unui grup cultural sau politic, ci al unuia centralizat, bazat pe o ideologie unitară.81 La declanşarea războiului, nu se mai lua în considerare interesul unui grup, care a fost fie evacuat, fie recrutat în SS, cum s-a întâmplat în cazul germanilor din Ungaria. Germanii din Ungaria între 1940- 1944 în urma anexării teritoriului Transilvaniei de Nord, şvabii din Satu Mare au redevenit cetăţeni ai Ungariei, şi începând din acest moment soarta lor este legată de cea a germanilor din Ungaria. încă înainte de dictatul de la Viena, guvernul maghiar a luat legătura cu saşii. Aceştia au ajuns lideri ai germanilor în Europa centrală şi de sud, cu o influenţă mare şi la Berlin. Hitler a semnalat faptul că saşii nu susţineau revizuirea teritorială, dar acest lucru nu a fost declarat în mod oficial. Până la începutul anilor 40, saşii au ajuns complet sub influenţa guvernului german, acceptând astfel orice decizie a lui Hitler. Cu ocazia negocierilor desfăşurate prin intermediul ambasadei, s-a manifestat dualitatea politicii guvernului maghiar. Ei au luat legătura doar cu saşii, nu şi cu populaţia şvabă. Au promis saşilor beneficii economice chiar şi în cazul în care nu doresc revenirea la Ungaria, doar pentru a susţine ideea revizuirii teritoriale. Dacă decid totuşi să revină, li se vor acorda toate drepturile.82 Negocierile au luat sfârşit fără rezultate concrete, deoarece a devenit clar că deciziile sunt luate la Berlin.8' în timpul negocierilor s-a demonstrat că Ungaria respinge în continuare recunoaşterea germanilor de pe teritoriul ei, în virtutea principiului etnic. Totodată, a subordonat totul scopului revizuirii teritoriale, şi ar fi acceptat ca prin revenirea saşilor să aibă o populaţie organizată pe baze naţional-socialiste pe teritoriul ei. Dorea să prevină influenţa saşilor prin acordarea de drepturi acestora şi şvabilor. A acceptat recunoaşterea drepturilor saşilor, deoarece ei aveau sistemul lor propriu de instituţii şi autonomie, iar în cazul lor nici nu s-a pus problema asimilării. Modul de a trata diferit minorităţile germane a fost respins atât de comunităţile în cauză, cât şi de Berlin84, astfel că la acordul de la Viena a fost anexat acordul privind grupurile etnice. Prin acesta, scopul Germaniei a fost să-i ridice pe germanii din Ungaria la acelaşi nivel cu cei din statele succesorale. Guvernul maghiar considera acest acord drept un şantaj, reuşind eliminarea drepturilor colective din contract. Astfel, prevederile referitoare la grupul etnic ca entitate de drept comun sunt înlocuite de cele privind drepturile individuale. Guvernul a acceptat acordul, în speranţa că premierul Teleki va face tot posibilul pentru a-1 sabota. Respectarea prevederilor acestuia nu a fost însă controlată de nimeni, pe baza bunei relaţii dintre cele două state, astfel că acordul nu şi-a putut îndeplini rolul care i-a fost destinat.85 Din toate acestea reiese că guvernul maghiar nu ar fi schimbat în mod radical nimic legat de politica sa faţă de minorităţi, considerând-o importantă doar în măsura în care ea se interfera cu relaţiile externe. A început elaborarea noii legi a învăţământului, dar şi aici au fost menţinute şedinţele cu părinţii criticate de minorităţi, şi nu au fost luate măsuri pentru creşterea numărului de profesori. Decretul 700 din 1941 a ordonat transformarea şcolilor mixte în şcoli germane, iar a celor maghiare în şcoli mixte pe teritoriul localităţilor dominate de minorităţi. Educaţia mixtă putea fi însă menţinută în localităţile în care aceasta era cerută de un număr minim de 20 de părinţi. 81 Norbert Spannenberger, Ösztönzés és alakítás, ébresztés és fegyelmezés, megtisztítás és támogatás. A nemzetiszocialista népcsoport politika egy ismeretlen forrása (Ambiţionare şi formare, ambiţionate şi disciplinare, purificare şi susţinere. Un izvor necunoscut a politicii naţional-socialiste faţă de grupuri etnice), in. Aetas 2005/1-2, pp. 231-239. 82 Drepturile oferite de guvernul maghiar erau valabile doar pentru ţinutul săsesc, nu şi pentru regiunea Bistriţei.. 83 Norbert Spannenberger, A magyarországi Volksbund..., pp- 208-209. Hans Otto Roth, liderul saşilor a semnalat că i se jrare imposibil ca guvernul maghiar să acorde saşilor mai multe drepturi decât cel român. 4 Guvernul maghiar a avut o atitudine similară şi în cazul germanilor din Bácska. Ca şi în cazul şvabilor sătmăreni, Budapesta nu a recunoscut dezvoltarea separată a germanilor din Bácska. Guvernul a fost forţat să se retragă în cazul acestora din urmă, fiindcă până în 1941 s-a realizat principiul grupului etnic şi organizaţia şvabilor de aici, Kulturbund, a realizat organizarea colectivă a grupului, susţinând un sistem propriu de instituţii economice, culturale şi sociale. Pentru diferenţa dintre Volksbund şi Kulturbund mai pe larg, vezi: Norbert Spannenberger, A magyarországi Volksbund..., pp-258-259. 85 Norbert Spannenberger, A magyarországi Volksbund..., pp- 214-230. 235
