Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)
A. Istorie
Sárándi Tamás deosebită, deoarece şvabii sătmăreni au alcătuit pentru prima dată o organizaţie bazată pe criteriu etnic. Din acel moment, această organizaţie îndruma activitatea comunităţii, iar în centrul sferei sale de interes se afla problema şcolară. Organizaţia avea sediul la Cărei, preşedinţi fiind Winterhoffen Fritz şi Wieser István.36 începând din acest moment s-a lansat o luptă înverşunată între episcopia sătmăreană şi Gauamt pentru restaurarea şcolilor germane. Folosindu-se de mişcarea germană, autorităţile locale au decretat introducerea limbii germane în învăţământ. Fiindcă majoritatea şcolilor erau ecleziastice, episcopia a fost cea în măsură să decidă în această chestiune. Episcopia a decis organizarea unui sondaj de opinie printre părinţi referitor la schimbarea limbii de predare, şi doar una dintre localităţi a cerut reintroducerea limbii germane.37 Autorităţile au repetat această strategie de mai multe ori, însă cu rezultate similare. Gauamt a organizat şedinţe în sate şi a adunat semnături în scopul introducerii limbii germane. Episcopia nu privea cu ochi buni mişcarea în desfăşurare, recurgând la broşuri şi circulare prin care îşi îndemna credincioşii să nu participe la aceste acţiuni. în 1927 şi 1928, guvernul a decis prin două decrete introducerea limbii germane în satele şvăbeşti, chiar şi în localităţile unde şvabii nu mai vorbeau limba germană. însă episcopia, folosindu-se de paragraful legii care acorda putere de decizie organului care susţinea şcoala, a refuzat aceste măsuri. Autorităţile au recurs la mijloace administrative şi au închis mai multe şcoli, respectiv au înfiinţat şcoli de stat în localităţile respective. în urma acestor măsuri, episcopia a decis introducerea limbii germane în localităţile unde se mai vorbea germana.38 Gauamt a continuat lupta şi a încercat să-şi atingă scopul, acela de a introduce limba germană în toate satele şvăbeşti. în 1928-29 a trimis două petiţii la Vatican în care se sublinia că şvabii ţin la limba lor germană, dar şi la religia lor catolică. în 1930, canonicul Láng József a cerut sugestii preoţilor, în vederea împiedicării acţiunilor Gauamt-ului.39 încă din epocă se considera că Episcopia este cel mai mare obstacol în calea introducerii limbii germane. Gauamt-ul trebuia deci să aibă grijă ca lupta pentru drepturi lingvistice să nu devină una anticlericală. în 1930 au fost unificate episcopiile din Oradea şi Satu Mare, în fruntea căruia a fost numit Fiedler István, de origine şvabă. El respingea petiţiile Gauamt-ului, considerând aceste încercări intervenţii în viaţa bisericii. De aceea, în 1935, Gauamt-ul a recurs la nunţiatura papală din Bucureşti, protestând împotriva reprezentării luptei pentru drepturi etnice ca una antibisericească.40 Acţiunile pentru introducerea limbii germane în învăţământ au continuat şi în anii ’30, fiind din ce în ce mai puternic sprijinite de Germania. în 1934-35, ministrul culturii, Constantin Angelescu, a emis un nou decret în urma căruia copiii şvabi pot fi înscrişi doar în şcoli româneşti sau germane.41 Episcopia continua sabotarea executării decretului, astfel încât, în 1937, ministrul culturii a apelat personal la episcop pentru respectarea actului. Temându-se de închiderea şcolilor maghiare, episcopul a cedat în final şi a recunoscut folosirea limbii materne în biserici şi şcoli.42 Succesul obţinut de Gauamt în domeniul învăţământului este discutabil. Diferiţi autori folosesc diverse cifre în legătură cu şcolile. Gherman afirmă că în afară de patru sate, limba germană a fost introdusă peste tot.43 în opinia lui Hauler, în anul şcolar 1939-40, şcoli germane funcţionau în 26 de comune, 18 fiind ecleziastice, 12 de stat, iar una privată. 52 de învăţători predau în aceste instituţii de învăţământ, iar numărul total al copiilor era de 2825. în 1929 s-a înfiinţat prima clasă de limba germană în liceul „Vasile Lucaciu” din Cărei.44 Datele lui Tilkovszky arată că la sfârşitul anilor 30, în 36 Dr. loan Gherman, Plasa Cărei..., p. 60. 37 Tilkovszky Lórándt- Weidinger Melinda, Magyar memorandum... p. 182. 38 Dr. loan Gherman, Plasa Cărei..., pp. 62-63. 39 Tilkovszky Lóránt, A szatmári németség..., p. 228. 40 Idem. p. 240. 41 Dr. loan Gherman, Plasa Cărei..., pp. 62-63. 42 Tilkovszky Lóránt, A szatmári németség..., p. 240. 43 Dr. loan Gherman, Plasa Cărei..., pp. 62-63. Aceste 4 aşezări sunt: Cărei, Tăşnad, Căpleni şi Sanislău. în primele două au fost închise şcolile ecleziastice, în celelalte două şcolile au continuat să funcţioneze în mod ilegal. 44 Hauler, Istoria nemţilor..., p. 68. 228
