Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)

A. Istorie

guvernul Averescu de a-şi concentra toate forţele şi mijloacele electorale în Transilvania, împiedicând alegerea candidaţilor altor partide. După decretul-lege adoptat, noile circumscripţii trebuiau publicate cu 30 de zile înainte de alegeri, ceea ce nu s-a întâmplat. Liderii P.N.R. spuneau că această întârziere se făcea cu scopul ca cei care candidau din partea P.N.R., în Transilvania, să nu-şi poată cunoaşte electoratul şi să ia legătura cu acesta pentru propagandă, în vreme ce candidaţii guvernului cunoşteau delimitarea circumscripţiilor şi porniseră deja în campanie electorală în noile circumscripţii23. In Monitorul Oficial nr. 23 din data de 2 mai, guvernul Averescu publica decretul-lege referitor la amânarea alegerilor din Transilvania şi Banat, stabilindu-se zilele de 3 şi 4 iunie pentru Cameră, zilele de 6 şi 7 pentru Senat şi ziua de 8 iunie pentru Colegiul universitar din Cluj. Motivaţia amânării acestor alegeri era, în concepţia generalului Averescu, faptul că dificultăţile de ordin material, ca repartizarea circumscripţiilor electorale, afişarea listelor, etc., au făcut ca el să amâne alegerile pentru Transilvania şi Banat. Dar, în ziarul "Patria" se afirma că repartizarea noilor circumscripţii electorale era publicată tocmai în acelaşi Monitor Oficial prin care se amânau alegerile şi sublinia că aceasta era o "dovadă eclatantă şi indubitabilă a mistificărilor înscenate de generalul Averescu"24. în aceste condiţii candidaţii P.N.R. îşi începeau turneele electorale. Fostul prim ministru, Al.Vaida- Voevod începea un lung turneu în aproape toate judeţele Transilvaniei, pe data de 6 mai 1920, când are loc o mare adunare electorală la Făgăraş25. Turneul lui Vaida continuă, şi pe data de 9 mai este prezent la adunarea de la Satu-Mare. Adunarea din acest oraş s-a ţinut în Sala "Panonia", unde s-a adunat un public numeros, format din intelectuali, ţărani şi alegători de alte etnii, care au venit să audă ce cuprindea programul P.N.R. în privinţa minorităţilor naţionale. Preşedinte al adunării a fost ales Andrei Doboşi, iar primul vorbitor a fost Vaida-Voevod. Acesta face o analiză a situaţiei politice şi vorbeşte despre evenimentele care au precedat schimbarea guvernului pe care l-a condus, schimbare care a întrerupt, spune el, opera începută pe plan extern. Urmează la cuvânt Mihai Popovici, care combate zvonul conform căruia P.N.R. ar fi separatist, ci el lupta pentru unitatea naţională şi pentru refacerea ţării, apoi Andrei Doboşi, care a prezentat un bilanţ al activităţii sale ca deputat în Parlament. De la Satu-Mare, Vaida şi Popovici au plecat la Şomcuta-Mare, unde, de asemenea, au fost întâmpinaţi de către intelectuali şi ţărani, în număr de câteva mii. Adunarea de la Şomcuta a avut loc pe data de 10 mai şi a fost prezidată de către protopopul Ilieşiu. Au vorbit Vaida şi Popovici, care au prezentat poziţia P.N.R. faţă de celelalte partide politice, în lupta electorală. A mai luat cuvântul Aurel Nilvan, din partea organizaţiei locale a P.N.R.26. Al. Vaida-Voevod îşi continuă turneul electoral, ajungând pe data de 11 mai la Baia-Mare. Cu toate că timpul era nefavorabil, la adunarea din acest oraş au participat "întreaga inteligenţă" şi foarte mulţi ţărani. Şedinţa a fost deschisă de către protopopul Iosif Pataki, după care a luat cuvântul Al. Vaida-Voevod, care face o analiză a situaţiei interne şi internaţionale, evidenţiind rezultatele guvernului pe care l-a condus. La rândul lui, Mihai Popovici a prezentat activitatea guvernului Vaida şi programul P.N.R. în mijlocul ovaţiunilor celor prezenţi, Mihai Popovici a primit candidatura pentru un mandat de deputat al circumscripţiei Baia-Mare2', care la vremea respectivă făcea parte din judeţul Sătmar (Satu-Mare). însă, după ce Vasile Lucaciu se hotărăşte să candideze pentru un mandat de deputat din partea P.N.R., Mihai Popovici renunţă la candidatura în această circumscripţie în favoarea acestuia28. în data de 12 mai 1920, Al. Vaida Voevod participă Ia adunarea de la Vişeu, la care, pe lângă autorităţile oraşului, a participat şi un numeros public, iar profesorii, în fruntea corurilor, "au ridicat spiritul adunării", prin cântecele pe care le-au intonat. Marin Pop Ibidem, nr. 93, 30 aprilie 1920 24 Ibidem, nr. 96, 3 mai 1920 25 Ibidem, nr. 106, 18 mai 1920 2<’Ibidem. nr. 100, 12 mai 1920 7 Ibidem, nr. 102, 14 mai 1920 28 Ibidem, nr. 112, 27 mai 1920 142

Next

/
Thumbnails
Contents